FMI prognozează o creștere globală de 3,2% în 2024, pe fondul preocupărilor legate de inflație

Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a menținut prognoza de creștere economică globală de 3,2% pentru 2024, în conformitate cu estimările anterioare.

Cu toate acestea, prognoza de creștere pentru 2025 a fost revizuită în sus la 3,3%, reflectând un optimism prudent pentru viitor.

Aceste previziuni apar pe fondul performanțelor economice regionale variate și al preocupărilor continue privind inflația, evidențiind complexitatea peisajului economic global.

Prognoze economice regionale

Statele Unite și Europa : FMI și-a redus ușor previziunile de creștere pentru Statele Unite la 2,6% în 2024, în scădere de la 2,7%, invocând un început de an mai lent decât se aștepta.

În Europa, zona euro este de așteptat să crească cu o rată mai rapidă de 0,9%, în timp ce creșterea Germaniei rămâne constantă la 0,2%. Prognoza de creștere a Marii Britanii a fost revizuită în sus la 0,7%, în creștere de la 0,5%, indicând o îmbunătățire modestă.

Asia : Asia prezintă o perspectivă economică mixtă. Prognoza de creștere a PIB-ului Chinei a fost crescută la 5% de la 4,6%, în timp ce prognoza de creștere a Indiei a crescut la 7% de la 6,8%.

În schimb, creșterea PIB-ului Japoniei este de așteptat să scadă la 0,7% de la 0,9%, indicând o rată de expansiune mai moderată.

Preocupări legate de inflație și implicații ale politicii monetare

FMI avertizează că inflația serviciilor împiedică eforturile de realizare a dezinflației, punând provocări pentru normalizarea politicii monetare.

Acest scenariu complică mediul economic și ridică îngrijorări cu privire la perioadele prelungite de rate ale dobânzilor ridicate, în special pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și a incertitudinii sporite ale politicii globale.

FMI își menține previziunile din aprilie pentru regiunea Americii Latine și Caraibe, care a demonstrat o rezistență remarcabilă în fața crizelor globale recente.

În ciuda încetinirii creșterii de la 2,3% în 2023 la 2,0% în 2024, majoritatea economiilor au performanțe aproape de potențialul lor. Această încetinire este atribuită deteriorării mediului extern și impactului continuu al politicilor restrictive care vizează reducerea inflației.

Inflația din regiune scade din cauza măsurilor adecvate luate de băncile centrale regionale și a tendințelor dezinflaționiste globale. Pe măsură ce presiunile inflaționiste scad, relaxarea politicii monetare poate continua, echilibrând obiectivul reducerii permanente a inflației cu nevoia de a evita contracția economică excesivă.

Politica fiscală ar trebui să se concentreze pe accelerarea măsurilor de consolidare pentru a restabili spațiul politic prin generarea de venituri, protejând în același timp cheltuielile sociale esențiale care promovează coeziunea socială.

Având în vedere că sărăcia și inegalitatea rămân ridicate în regiune, este esențial să se stimuleze creșterea potențială, care în prezent este în medie de aproximativ 2,5% și este în urmă față de economiile comparabile.

Reformele structurale pentru a spori creșterea ar trebui să acorde prioritate întăririi statului de drept, îmbunătățirii mediului de afaceri, creșterii participării la forța de muncă – în special în rândul femeilor – și abordarea informalității. Combaterea criminalității și a violenței poate aduce, de asemenea, beneficii sociale și economice semnificative.

În timp ce previziunile FMI indică rezistența economiei globale, preocupările larg răspândite cu privire la inflație și politica monetară evidențiază nevoia de vigilență și măsuri proactive pentru a aborda potențialele provocări și incertitudini din peisajul economic. Pe măsură ce regiunile traversează aceste complexități, accentul rămâne pe susținerea creșterii, gestionarea inflației și implementarea reformelor structurale pentru a asigura stabilitatea și prosperitatea pe termen lung.