Buletin european: acțiunile din Marea Britanie scad, Germania vede fuga de capital, criză bugetară a Franței

Piețele europene au început săptămâna în defensivă după ce Donald Trump a reaprins tensiunea transatlantică cu noi amenințări tarifare legate de o nouă presiune pentru "controlul" Groenlandei.

Această mișcare șocantă a zguduit Londra și indicii importanți importanți continentali, în timp ce capitalele UE s-au grăbit să elaboreze planuri de represalii.

Dincolo de volatilitatea imediată, episodul amplifică stresul economic pe termen lung, alimentează fuga de capital a Germaniei, remodelează impulsul sectorului de apărare și adâncește fragilitatea politică în Franța, pe măsură ce guvernul lui Macron se bazează pe forța constituțională pentru a adopta bugetul pentru 2026.

Drama privind tarifele din Groenlanda lovește piețele londoneze

Ultima mișcare de putere a lui Trump în Groenlanda a zdruncinat investitorii londonezi luni, trimițând atât FTSE 100, cât și FTSE 250 în jos, după ce a amenințat cu noi tarife pentru opt aliați europeni, inclusiv Marea Britanie, cu excepția cazului în care SUA au șansa să cumpere Groenlanda.

Această mișcare șocantă, anunțată în weekend, promite o taxă de 10% începând cu 1 februarie, care va crește la 25% până la 1 iunie, pentru bunurile din Marea Britanie, Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Suedia, Norvegia și Finlanda.

Piețele europene au evaluat rapid incertitudinea, 40 scăzând cu 1,4% și DAX cu 1,2%.

Blue Chip-urile londoneze s-au dovedit relativ rezistente, scăzând doar cu 0,6%, amortizate de sectoarele defensive și minerii de metale prețioase, care au urmat maximele record ale aurului.

Între timp, capitalele UE s-au grăbit să organizeze tarife de represalii în valoare de aproximativ 93 miliarde de euro pentru bunurile americane.

Acțiunile din domeniul apărării au crescut pe fondul tensiunii geopolitice sporite, în timp ce traderii se pregăteau pentru o nouă volatilitate înaintea apariției programate a lui Trump la Davos săptămâna aceasta.

Lupta cu resentimentul Nobel a lui Trump

Disputa personală a lui Trump cu comitetul Premiului Nobel pentru Pace a devenit pur și simplu geopolitică.

Într-o scrisoare adresată premierului norvegian Jonas Gahr Støre, expusă de PBS luni, Trump a susținut că nu mai simte obligația "să gândească exclusiv la Pace" deoarece Comitetul Nobel al Norvegiei l-a ignorat, deși ar fi oprit "peste opt războaie".

Momentul este tensionat: Støre și președintele finlandez Alexander Stubb tocmai făcuseră apel la dezescaladare și un telefon pentru a discuta amenințările tarifare ale Groenlandei.

Răspunsul lui Trump și-a folosit frustrarea Nobelului ca armă, reafirmând instantaneu cererile sale pentru "control complet și total asupra Groenlandei", argumentând că Danemarca nu o poate apăra împotriva Rusiei sau Chinei.

Støre i-a reamintit calm lui Trump (din nou) că Comitetul Nobel funcționează independent de guvernul său.

Mesajul sună mai puțin ca diplomație și mai mult ca un ego rănit dezlănțuit asupra aliaților NATO, amestecând nemulțumirile personale cu ambițiile teritoriale într-un mod care adâncește tensiunea transatlantică.

Fuga de capital germană: o scădere de 45% a investițiilor americane

Exodul investițiilor Germaniei din SUA tocmai a atins un nou minim.

Între februarie și noiembrie 2025, firmele germane au introdus doar 10,2 miliarde de euro (11,1 miliarde de dolari) în SUA, o scădere uluitoare de 45% față de aproape 19 miliarde de euro în anul precedent, conform datelor Institutului Economic German.

Chiar și față de media de un deceniu de 13,4 miliarde de euro, fluxurile curente sunt în scădere cu 24%, a remarcat cercetătoarea Samina Sultan.

Pagubele depășesc proiectele greenfield: exporturile germane către America au scăzut cu 8,6% față de anul precedent (februarie–octombrie 2025), marcând cea mai abruptă scădere din 2010, în afara pandemiei.

Amenințările tarifare și politica comercială imprevizibilă sunt vinovații, lăsând multinaționalele germane, de la automobile la utilaje, într-un tipar de așteptare.

La Davos, camerele de afaceri germane au descris deschis regimul tarifar al lui Trump drept una dintre "cele mai mari poveri".

Germania ocupă locul trei la nivel global la investițiile străine directe ale SUA, angajând aproape 1 milion de americani.

Totuși, tacticile de negociere imprevizibile ale lui Trump și amenințările tot mai mari forțează realocarea capitalului către Europa și Asia.

Franța mituiește socialiștii pentru a evita prăbușirea guvernului

Blocajul bugetar al Franței tocmai a devenit mai clar: guvernul lui Macron va impune cu putere bugetul pentru 2026 folosind articolul 49.3, o manevră constituțională de putere care ocolește parlamentul, după ce sprijinul socialist a făcut ca un vot de neîncredere să fie mai puțin probabil.

Prim-ministrul Sebastien Lecornu a capitulat vineri, anunțând 8 miliarde de euro în taxe pe companii, o majorare lunară de 50 de euro pentru lucrătorii cu venituri mici și eliminarea reducerilor de impozit pe pensii pentru a asigura abstinența stângii.

Inițial, socialiștii și-au extras o porție de carne: 8 miliarde de euro în taxe pe profit extinse (nu cele 4 miliarde de euro pe care le-a propus), păstrate la capacitate maximă în loc să fie eliminate.

Lecornu a abandonat, de asemenea, agenda sa "pro-business", refuzând reducerile taxelor pe producție, o piatră de temelie a strategiei economice a lui Macron pentru al doilea mandat.

Boris Vallaud, liderul socialist, a semnalat o aprobare precaută, spunând că "anunțurile ministrului ne permit să ne imaginăm că nu va trebui să votăm neîncredere."