Musk vs Altman: procesul de $150B care ar putea deraia IPO-ul AI al secolului

Unul este chipul public al boom‑ului inteligenţei artificiale. Celălalt este cel mai bogat om din lume, o forţă majoră în revoluţia vehiculelor electrice şi un futurist autoproclamat.

Acum, Sam Altman şi Elon Musk sunt prinşi într-o luptă juridică de mare miză pentru viitorul OpenAI — compania care a ajutat la aducerea AI în mâinile publicului larg, ceea ce ar putea remodela nu doar gigantul AI, ci şi guvernanţa şi structura întregii industrii.

În esenţă, disputa — desfăşurată într-o curte federală din Oakland, California — ridică o întrebare fundamentală: poate o organizaţie înfiinţată ca nonprofit de interes public să se redirecţioneze într‑un actor comercial puternic fără a încălca mandatul său iniţial?

Pe măsură ce AI‑ul generativ devine parte integrantă a vieţii cotidiene, răspunsul are implicaţii mult dincolo de sălile de consiliu din Silicon Valley.

De la viziune comună la o ruptură acră

Originea conflictului datează din 2015, când Musk şi Altman au cofondat OpenAI împreună cu un grup de cercetători şi antreprenori.

Iniţiativa a fost prezentată ca un contrabalans la dezvoltarea AI condusă de corporaţii, în special din cauza îngrijorărilor legate de DeepMind şi compania‑mamă Google.

La vremea respectivă, fondatorii susţineau că inteligenţa generală artificială este prea puternică pentru a fi lăsată exclusiv în mâinile entităţilor orientate spre profit.

OpenAI urma să funcţioneze ca nonprofit, angajată să asigure că beneficiile AI sunt distribuite pe scară largă.

Această viziune a început să se fisureze în câţiva ani.

Musk a părăsit organizaţia în 2018 după neînţelegeri privind direcţia şi conducerea acesteia.

În anii care au urmat, OpenAI a introdus o structură cu profit plafonat, permiţându‑i să atragă capital semnificativ în timp ce păstra o legătură formală cu originile sale nonprofit.

Transformarea s‑a accelerat după lansarea ChatGPT, care a devenit una dintre cele mai rapid‑crescătoare aplicaţii pentru consumatori din istorie.

Cu susţinerea Microsoft şi un portofoliu de produse în expansiune rapidă, OpenAI a evoluat într‑un jucător central în cursa globală pentru AI.

Pentru Musk, această schimbare reprezintă o trădare a principiilor fondatoare ale companiei, iar el a dat în judecată în 2024.

„Este foarte simplu”, a declarat Musk la audiere. „Nu este în regulă să furi o organizaţie caritabilă.”

El i‑a numit, de asemenea, în plângere pe cofondatorul OpenAI, Greg Brockman, şi pe Microsoft, un investitor major în companie.

În interiorul acuzaţiilor şi cererilor lui Musk

Cererea în justiţie a lui Musk solicită remedii cuprinzătoare care ar putea schimba fundamental structura OpenAI.

El a cerut înlăturarea lui Altman din board, revenirea la statutul nonprofit şi recuperarea a ceea ce descrie drept „câştiguri obţinute ilicit” în valoare de aproximativ $150 billion.

De asemenea, susţine că contribuţia sa financiară iniţială — aproximativ $38 million — a fost folosită în moduri care nu corespund misiunii originale a OpenAI.

Deşi Musk a clarificat că nu se opune în principiu existenţei unei componente cu scop lucrativ, el a argumentat în repetate rânduri că o astfel de structură trebuie să rămână subordonată misiunii nonprofit.

În opinia lui, modelul actual a inversat această relaţie.

Tensiuni personale la vedere

Tensiunea dintre Elon Musk şi Sam Altman a fost evidentă pe tot parcursul procedurilor, subliniind cum o relaţie odinioară colaborativă a degenerat în ostilitate deschisă.

Cei doi, care se mişcau în aceleaşi cercuri din Silicon Valley şi au cofondat OpenAI în 2015, se află acum de părţi opuse ale unui conflict profund personal şi cu mize ridicate.

Dezvăluirile premergătoare procesului au adăugat dramatism, ambele părţi publicând comunicări interne care aruncă lumină asupra interacţiunilor trecute.

Printre acestea s‑au numărat mesaje distribuite de OpenAI sugerând că Musk ar fi folosit un fost membru al boardului pentru a supraveghea compania.

Procedurile au alunecat şi în sfera personală, inclusiv referinţe la Shivon Zilis, fost membru al boardului OpenAI.

Când a fost întrebat despre ea în instanţă, Musk a descris‑o drept „şefa mea de cabinet şi, eh, da”, oferind o imagine asupra tonului neobişnuit de personal al unor schimburi.

O altă linie de anchetă s‑a concentrat pe presupusa utilizare de ketamină de către Musk în timpul negocierilor cheie, deşi Musk a spus că nu îşi aminteşte astfel de episoade.

Chestiunea a fost ulterior respinsă ca lipsind de relevanţă de către judecătoarea Yvonne Gonzalez Rogers în timpul unei audieri premergătoare procesului.

Depoziţia lui Altman a completat tabloul unei relaţii fracturate.

El a scris că Musk se plânsese anterior că nu i se acordă suficient credit pentru succesul OpenAI şi că s‑a simţit jignit că a fost exclus dintr‑o fotografie aniversară.

Altman a oferit şi o evaluare personală tăioasă, spunând: „Probabil întreaga lui viaţă porneşte dintr‑o poziţie de insecuritate. Îmi pare rău pentru tip.”

Trei zile de mărturie expun cazul lui Musk

Elon Musk a petrecut trei zile pe banca martorilor în această săptămână, prezentând cazul său împotriva OpenAI şi a conducerii acesteia, oferind un amestec de argumente filozofice şi nemulţumiri specifice privind evoluţia companiei.

El şi‑a început mărturia marţi reiterând un şablon familiar în Silicon Valley: că iniţiativele sale sunt construite în jurul unei misiuni mai largi de a aduce beneficii umanităţii.

Musk a făcut referire la companii precum Tesla, SpaceX şi Neuralink ca exemple ale acelui ethos.

OpenAI, a spus el, a fost fondată cu un obiectiv similar înainte de a fi remodelată de Sam Altman şi cofondatorul Greg Brockman într‑o întreprindere puternic comercială.

În timpul a aproximativ cinci ore de mărturie miercuri, Musk a încercat să clarifice că obiecţiile sale nu sunt îndreptate împotriva existenţei unei divizii cu scop lucrativ în sine, ci împotriva dominanţei acesteia.

El a spus că o structură comercială limitată ar putea susţine misiunea nonprofit, dar a susţinut că nu ar trebui să devină „evenimentul principal”.

Reflectând asupra implicării sale timpurii, a spus că a fost „un prost” pentru că a contribuit $38 million, sumă care, susţine el, a ajutat în final la edificarea a ceea ce a descris drept o companie cu scop lucrativ de $800 billion.

Musk a abordat şi momentul în care a depus plângerea, declarând instanţei că îngrijorările sale au început în jurul anilor 2017 şi 2018, dar s‑au cristalizat abia mai târziu.

„Aş fi dat în judecată mai devreme dacă aş fi crezut că au furat organizaţia caritabilă mai devreme”, a mărturisit el.

El a identificat investiţia de $10 billion a Microsoft din 2023 ca un punct de cotitură, spunând că l‑a convins că conducerea OpenAI încerca să „fure organizaţia caritabilă”.

Până la sfârşitul lui 2022, a adăugat el, deja „şi‑a pierdut încrederea” în Altman.

Musk şi‑a încheiat mărturia joi, în a patra zi a procesului, fiind supus interogatoriului de către avocatul OpenAI, William Savitt.

Întrebările s‑au concentrat pe structura investiţiei Microsoft, rolul lui Musk în negocierile anterioare şi gradul său de informare privind activităţile curente ale nonprofitului.

„Nu ştiu ce se întâmplă la OpenAI”, a declarat Musk la proces, recunoscând vizibilitate limitată asupra operaţiunilor curente ale companiei.

Savitt s‑a întors şi asupra propriei iniţiative de inteligenţă artificială a lui Musk, xAI.

Musk a spus că este „parţial” adevărat că xAI a folosit unele dintre modelele OpenAI pentru a‑şi antrena sistemele, o tehnică cunoscută sub numele de distilare, şi a sugerat că tehnologia OpenAI a contribuit la construirea noii companii.

Într‑o linie mai largă de interogatoriu, Savitt a încercat să scoată în evidenţă inconsecvenţe în poziţia lui Musk faţă de organizaţiile orientate spre profit.

L‑a întrebat dacă celelalte proiecte ale lui Musk — inclusiv Tesla, SpaceX, Neuralink şi platforma socială X — sunt benefice social în ciuda faptului că operează fără plafoane de profit.

Musk a răspuns că sunt.

„Tesla încearcă să promoveze energia durabilă. Cred că asta e un lucru bun”, a spus el, adăugând că şi celelalte companii ale sale servesc scopuri sociale mai largi chiar şi ca entităţi orientate spre profit.

OpenAI: o companie sub presiune

Procesul are loc într‑un moment deosebit de sensibil pentru OpenAI, ridicând întrebări nu doar asupra guvernanţei, ci şi asupra traiectoriei financiare şi dinamicii interne.

Controversele recente s‑au intensificat după ce un reportaj al The New Yorker l‑a descris pe Sam Altman drept un „mincinos patologic”, citând un dosar intern alcătuit de fostul om de ştiinţă principal Ilya Sutskever care pretindea un „tipar consecvent de minciună” în faţa boardului companiei.

Altman a respins articolul ca fiind „incendiator”, deşi a recunoscut „o serie de greşeli”.

Elon Musk a amplificat raportul către urmăritorii săi pe X pe parcursul procesului, adăugând presiune publică asupra conducerii OpenAI.

În acelaşi timp, compania se confruntă cu cereri financiare masive legate de expansiunea rapidă.

Proiecţiile interne sugerează că pierderile ar putea atinge aproximativ $14 billion doar în 2026, cu pierderi cumulate estimate să depăşească $44 billion înainte ca afacerea să devină profitabilă.

Presiunea a început deja să se manifeste.

Puţin înainte de proces, OpenAI a închis discret modelul său de generare video Sora, care, potrivit relatărilor, consuma aproximativ $1 million pe zi în costuri de calcul.

Măsura a încheiat şi un parteneriat de $1 billion cu The Walt Disney Company legat de proiect.

Chiar şi o rundă de finanţare recentă de $122 billion susţinută de Amazon, Nvidia şi SoftBank a făcut puţin pentru a calma îngrijorările privind nevoile de capital pe termen lung ale companiei.

La acestea se adaugă incertitudinea: The Wall Street Journal a relatat săptămâna aceasta că OpenAI has fallen short of its own projections for user growth and revenue, ridicând întrebări interne despre capacitatea companiei de a susţine ritmul investiţiilor necesare pentru centre de date şi infrastructură de calcul.

Potrivit raportului, directorul financiar Sarah Friar i‑a avertizat pe colegi că o creştere mai lentă ar putea complica finanţarea acordurilor viitoare pentru compute.

OpenAI a respins aceste afirmaţii. „Este ridicol. Suntem total aliniaţi în a cumpăra atât compute cât putem şi lucrăm din greu la acest lucru împreună în fiecare zi”, a declarat compania pentru CNBC.

Implicaţiile unui verdict pentru OpenAI şi industria AI

Decizia în acest caz ar putea avea implicaţii pe scară largă pentru OpenAI şi pentru ecosistemul mai larg al inteligenţei artificiale.

Dacă Elon Musk va avea câştig de cauză, oferta publică iniţială planificată a companiei — aşteptată pe scară largă la late-2026 la o evaluare de circa $1 trillion — ar putea fi pusă sub semnul întrebării.

Investitorii din rundele recente de finanţare s‑ar putea confrunta, de asemenea, cu perspectiva unor recuperări (clawbacks).

Un astfel de verdict ar putea remodela şi conducerea companiei.

Sam Altman, care conduce OpenAI din 2019 şi a devenit o figură centrală a boom‑ului AI, ar putea fi forţat să plece.

Mai larg, cazul ar putea stabili un precedent legal privind dacă organizaţiile fondate ca nonprofit pot tranziţiona în entităţi comerciale, o întrebare cu implicaţii pentru peer‑i precum Anthropic şi alte laboratoare cu misiune similară.

Chiar dacă Musk nu reuşeşte, controversa este puţin probabil să se stingă.

Procedurile au expus deja funcţionarea internă a unei companii care, de regulă, operează în spatele uşilor închise, scoţând la lumină comunicări interne, documente şi practici de guvernanţă care au ridicat întrebări despre supraveghere şi responsabilitate.

Dincolo de bătălia juridică imediată, cazul reflectă o nelinişte mai profundă legată de concentrarea puterii în sectorul AI.

El subliniază îngrijorarea că o tehnologie transformatoare este modelată de un grup restrâns de figuri influente, cu consecinţe care se extind mult dincolo de Silicon Valley.

Procesul urmează să reia luni.