IPO-urile Anthropic, SpaceX și OpenAI pun problema lichidității piețelor

Sezonul mega-IPO-urilor capătă avânt.

La doar câteva zile înainte ca SpaceX să înceapă tranzacţionarea publică, Anthropic, compania de inteligenţă artificială din spatele Claude, a depus confidențial documentația pentru o ofertă publică inițială, plasându-se oficial pe linia de start a ceea ce ar putea deveni cel mai mare ciclu de IPO-uri din istoria piețelor moderne.

Compania nu a dezvăluit mărimea sau calendarul ofertei, precizând că orice tranzacție va depinde de condițiile de piață.

Dar depunerea documentelor înseamnă că Anthropic ar putea ajunge pe piață chiar în această toamnă. Se aşteaptă de asemenea ca OpenAI să depună o cerere pentru IPO în săptămânile următoare.

Împreună, SpaceX, Anthropic și OpenAI ar urma să strângă aproximativ 200 miliarde USD (aprox. 889,6 miliarde RON) în succesiune rapidă, generând o nouă serie de întrebări pentru investitorii care navighează deja pe pieţe de acţiuni la niveluri-record, alimentate de entuziasmul legat de inteligenţa artificială.

Dezbaterea nu mai este doar dacă aceste companii merită evaluări de tipul bilion-dollar.

Întrebarea mai largă este ce se întâmplă când unele dintre cele mai valoroase companii private din lume devin, brusc, investibile.

Vor extrage ofertele lichiditate din restul pieţei? Vor avea investitorii capital suficient să le absoarbă? Iar dacă da, ce se întâmplă după ce entuziasmul iniţial se estompează?

Impactul probabil al IPO-urilor asupra indicilor și investiţiilor pasive

Dacă SpaceX, OpenAI şi Anthropic debutează la sau peste ultimele lor evaluări private, consecinţele ar putea depăşi cu mult Silicon Valley.

Potrivit commonfund, IPO-urile peste pragul de 1 trilioane USD (aprox. 4,4 trilioane RON) i-ar plasa imediat pe noii emitenţi printre cei zece cei mai mari componenţi ai S&P 500 odată incluşi în indicii majori.

Ei ar depăşi din perspectivă de capitalizare giganți consacraţi precum Costco şi JPMorgan Chase.

Această posibilitate a alimentat aşteptările că fondurile pasive care urmăresc indicii majori vor fi, în cele din urmă, forţate să cumpere cantităţi mari de acţiuni.

Însă participanţii la piaţă avertizează că o astfel de includere este departe de a fi garantată.

„Mulţi investitori presupun că un IPO de profil ridicat intră rapid în indicii majori şi apoi beneficiază de achiziţii mecanice ale fondurilor pasive. Se poate întâmpla, dar nu e automat,” a declarat Jean Fusshoeller, manager de portofoliu la Capital at Work.

El a subliniat că cerinţele privind profitabilitatea şi perioada de „seasoning” au încetinit tradiţional intrarea în S&P 500.

Totuși, S&P Dow Jones Indices a deschis recent o consultare privind posibile modificări ale regulilor care ar putea scurta perioadele de aşteptare şi relaxa cerinţele de profitabilitate pentru companiile excepţional de mari.

„Dacă vor fi adoptate, aceste schimbări ar putea afecta semnificativ momentul şi magnitudinea cererii pasive,” a afirmat Fusshoeller.

El a adăugat că însăşi aşteptările pot deveni o forţă de piaţă.

„Investitorii încorporează adesea includerea în indici înainte ca aceasta să se întâmple efectiv. Doar aşteptările pot mişca preţurile. Dacă aceste aşteptări se dovedesc prea optimiste, inversarea poate fi la fel de bruscă.”

De unde va veni banii? Ar putea devia capital către alte sectoare?

Chiar dacă fondurile pasive devin în final cumpărători, investitorii pun o întrebare mai imediată: cine va finanţa IPO-urile, în primul rând?

Spre deosebire de ciclurile de piaţă anterioare, nivelurile de numerar în rândul investitorilor instituţionali sunt deja neobişnuit de scăzute.

Datele Bank of America arată că alocările de numerar ale managerilor de fonduri au scăzut sub 4% pentru prima dată din februarie 2024.

Scăderea reflectă ani de fluxuri către acţiuni, în special către companii legate de AI care au impulsionat piaţa în sus.

În termeni practici, investitorii sunt deja aproape complet investiţi.

Asta înseamnă că capitalul alocat către SpaceX, OpenAI şi Anthropic ar putea trebui să provină din poziţii din alte părţi ale pieţei.

Îngrijorarea a generat avertismente că IPO-urile ar putea devia temporar atenţia şi capitalul investitorilor dinspre alte sectoare.

Alături de IPO-uri, Alphabet a anunţat şi o emisiune de capital de 80 miliarde USD (aprox. 355,8 miliarde RON) pentru a finanţa construcţia infrastructurii sale de calcul pentru AI.

Alphabet a spus că intenţionează să emită 30 miliarde USD (aprox. 133,4 miliarde RON) în oferte publice underwritten simultane constând din 15 miliarde USD (aprox. 66,7 miliarde RON) de acţiuni preferentiale convertibile obligatoriu şi 15 miliarde USD (aprox. 66,7 miliarde RON) în acţiuni ordinare clasele A şi C.

Alte 10 miliarde USD (aprox. 44,5 miliarde RON) de acţiuni vor fi vândute către Berkshire într-o plasare privată.

Alphabet a anunţat, de asemenea, planuri de a emite 40 miliarde USD (aprox. 177,9 miliarde RON) de acţiuni într-o ofertă „at-the-market” începând cu trimestrul III din 2026, ceea ce ar putea agrava problema lichidităţii.

„Să vedem: 80 miliarde USD (aprox. 355,8 miliarde RON) pentru GOOGL, probabil 100 miliarde USD (aprox. 444,8 miliarde RON) pentru Anthropic, 100 miliarde USD (aprox. 444,8 miliarde RON) pentru OpenAI (poate mai mult) şi 100 miliarde USD (aprox. 444,8 miliarde RON) pentru SpaceX şi 100 miliarde USD (aprox. 444,8 miliarde RON) pentru Amazon? Are această piaţă 500 miliarde USD (aprox. 2,2 trilioane RON) în monede de rezervă. Ce trebuie vândut pentru a strânge asta???” a scris gazda CNBC Jim Cramer într-o postare pe X în această dimineaţă.

De ce unii strategi nu sunt îngrijoraţi

Totuşi, nu toată lumea este convinsă.

Ed Yardeni, preşedinte al Yardeni Research, susține că temerile privind o scurgere de lichiditate determinată de AI sunt exagerate.

„A crescut teama că IPO-urile AI-3 vor sufoca restul pieţei de acţiuni. Noi nu suntem atât de îngrijoraţi,” a afirmat firma.

Numerele oferă un context.

Ţinta combinată de strângere de capital de aproximativ 200 miliarde USD (aprox. 889,6 miliarde RON) pare substanţială, dar rămâne mică în raport cu capitalizarea Wilshire 5000 de 75,6 trilioane USD (aprox. 336,3 trilioane RON) şi un S&P 500 evaluat la aproape 60 trilioane USD (aprox. 266,9 trilioane RON).

Yardeni a mai observat că pieţele SUA au absorbit aproximativ 232 miliarde USD (aprox. 1 trilioane RON) în emisiuni de capital noi în ultimul an şi mai mult de 450 miliarde USD (aprox. 2 trilioane RON) în 2021, sugerând că investitorii au gestionat cereri de capital similare anterior.

Investitorii retail ar putea, de asemenea, juca un rol semnificativ.

„Am primit deja personal e‑mailuri de la brokerii noştri invitându‑ne să participăm la IPO‑ul SpaceX,” a spus Yardeni.

Cu 62% dintre adulţii americani deţinând acţiuni şi active pentru pensii care depăşesc 20 trilioane USD (aprox. 89 trilioane RON), chiar dacă deţinerea de acţiuni la nivelul gospodăriilor rămâne aproape de niveluri-record, Yardeni crede că cererea ar putea fi mai adâncă decât mulţi se aşteaptă.

Riscul real ar putea fi prea puţine acţiuni

Ironia este că problema mai mare s‑ar putea să nu fie cererea insuficientă, ci oferta insuficientă.

Majoritatea marilor giganţi tehnologici listaţi în SUA au free float-uri care depăşesc 85%, cu excepţia notabilă a Meta, unde fondatorul Mark Zuckerberg controlează încă aproximativ 13% din acţiuni, la mai bine de un deceniu după IPO‑ul din 2012.

În schimb, SpaceX, Anthropic şi OpenAI se aşteaptă să debuteze cu free float relativ limitate, deoarece acordurile de lock‑up vor împiedica iniţial fondatorii, angajaţii şi investitorii timpurii să îşi vândă participaţiile.

Deşi aceste restricţii vor expira în cele din urmă, aducând trilioane de dolari în plus de acţiuni pe pieţele publice în timp, procesul este probabil să se desfăşoare gradual, nu brusc.

SpaceX se aşteaptă să plaseze la liber doar aproximativ 4,3% din acţiunile sale.

Se anticipează, de asemenea, că Anthropic şi OpenAI vor deveni publice cu free float-uri relativ mici.

Aceasta creează posibilitatea unui dezechilibru puternic cerere‑ofertă, în special dacă furnizorii de indici accelerează calendarul de includere, a spus Yardeni.

Yardeni a citat estimări care sugerează că fondurile index S&P 500 ar putea absorbi singure aproape o cincime din free float‑ul public al SpaceX în şase luni.

Fondurile Nasdaq‑100 şi Russell 1000 ar putea absorbi alte 24%.

„Aceasta este cumpărare forţată care se loveşte de o ofertă foarte limitată,” a spus Yardeni.

Situaţia ar putea genera oscilaţii dramatice de preţ, mai ales în primele luni de tranzacţionare când restricţiile de lock‑up pentru insideri împiedică fondatorii, angajaţii şi investitorii timpurii să vândă acţiuni.

În timp, însă, aceste restricţii vor expira, sporind treptat oferta de acţiuni tranzacţionate public.

De ce investitorii care sosesc târziu pot fi vulnerabili la subperformanţă

Tranziţia acestor companii către pieţele publice este, prin urmare, probabil să se întindă pe ani, nu pe zile.

Datele istorice, însă, arată că multe IPO‑uri foarte anticipate se luptă să îşi justifice evaluările în timp, lăsând investitorii care intră târziu vulnerabili la subperformanţă.

Un studiu realizat de profesorul Jay Ritter de la University of Florida a constatat că IPO‑ul mediu între 1980 şi 2024 a subperformat piaţa mai largă cu 20 de puncte procentuale în cei trei ani următori listării.

Companiile evaluate la peste 40 de ori veniturile au subperformat cu 58 de puncte procentuale.

SpaceX, pe baza evaluărilor recente din pieţele private, ar intra pe pieţele publice la peste 90 de ori veniturile.

Există şi un tipar istoric mai larg.

Valuri de IPO‑uri de success au sosit adesea spre sfârşitul pieţelor bull, nu la începutul lor.

Boom‑ul listărilor din 2020 şi 2021 a precedat o corecţie puternică a pieţei, în timp ce valuri similare din anii ’90 târzii şi înaintea crizei financiare din 2008 au fost urmate de corecţii semnificative.

Riscul nu este neapărat ca SpaceX, OpenAI sau Anthropic să dezamăgească individual. Îngrijorarea mai mare este că toate trei au devenit simboluri ale tranzacţiei AI în sine.

Companiile legate de inteligenţa artificială reprezintă deja o pondere disproporţionată din valoarea de piaţă a SUA.

Dacă entuziasmul investitorilor pentru AI s‑ar tempera, consecinţele ar putea depăşi cu mult noile listări.

Pentru moment, investitorii par dornici să participe.

Dar pe măsură ce se apropie cel mai mare val de IPO‑uri din ultimii ani, pieţele urmează să descopere dacă cererea pentru AI poate fi la fel de puternică pe pieţele publice precum a fost în cele private.