Se îndreaptă economia Israelului către un colaps pe măsură ce războiul din Gaza se prelungește?

Conflictul în curs dintre Israel și Hamas, care a izbucnit la 7 octombrie 2023, a avut un impact tragic nu numai asupra vieților umane, ci și asupra economiei Israelului.

Pe măsură ce războiul continuă fără un sfârșit clar în vedere, stabilitatea financiară a Israelului se clătina la limita.

Combinația de operațiuni militare prelungite a perturbat viața de zi cu zi și activitățile economice oprite a lăsat națiunea în pragul colapsului economic.

Această situație este o reamintire clară a modului în care conflictele în curs pot devasta economia unei națiuni și amenință stabilitatea și prosperitatea viitoare.

Israel: O națiune aflată sub asediu

Imediat după atacurile din 7 octombrie, Israelul a mobilizat 300.000 de rezerviști, retrăgând o parte semnificativă a forței de muncă din locurile de muncă și afacerile lor.

Deși este necesar pentru apărarea națională, această solicitare masivă a intensificat criza economică din Israel, paralizând productivitatea națiunii.

Cu sute de mii de cetățeni absenți brusc din forța de muncă, productivitatea a scăzut, ducând la o scădere bruscă a PIB-ului Israelului.

Până la sfârșitul celui de-al patrulea trimestru din 2023, economia s-a micșorat cu un alarmant de 19,4% pe o bază anuală – o scădere mult mai abruptă decât anticipase oricine.

Sursa: Financial Times

Resimțirea economică a fost și mai mult exacerbată de evacuarea a peste 120.000 de israelieni din zonele din apropierea granițelor de nord și de sud, perturbând comunitățile și economiile locale.

Restricțiile impuse lucrătorilor palestinieni din Cisiordania, care joacă un rol crucial în sectorul construcțiilor din Israel, au dus la lipsuri de forță de muncă, care au blocat proiectele și au împins și mai mult creșterea economică.

Pe măsură ce cheltuielile guvernamentale au crescut vertiginos cu 88% în ultimele luni ale anului 2023 pentru a sprijini eforturile militare și cetățenii strămuți, cheltuielile de consum, o componentă vitală a activității economice, s-au prăbușit cu 27%.

Această combinație de creșterea cheltuielilor și scăderea veniturilor a pregătit scena pentru o criză economică profundă și prelungită.

Începutul sfârșitului: repercusiuni globale

Impactul deplin al conflictului asupra finanțelor națiunii a fost scos la iveală în februarie 2024, când Moody's a retrogradat ratingul de credit suveran al Israelului de la A1 la A2.

Reducerea a fost un semn de avertizare puternic, reflectând preocupările tot mai mari cu privire la capacitatea Israelului de a-și gestiona datoria în creștere și de a menține stabilitatea economică pe fondul conflictului în curs.

Fitch a urmat exemplul la scurt timp după aceea, scăzând ratingul datoriei pe termen lung a Israelului de la A+ la A cu o perspectivă negativă, invocând războiul continuu, riscurile geopolitice crescute și raportul datoriei/PIB în creștere, care depășise 70%.

Vara aceasta a evidențiat faptul că turismul, o contribuție semnificativă la economia Israelului, sa prăbușit aproape de la începutul războiului.

Sectorul, care aduce miliarde anual, a fost decimat, vizitatorii internaționali ferițindu-se de o țară implicată în conflict.

Potrivit ziarului ebraic Maarivover, peste 46.000 de afaceri au dat faliment, în timp ce investițiile străine, care au scăzut deja cu 60% în primul trimestru din 2023 din cauza politicilor de extremă dreaptă a guvernului israelian, nu dau semne de redresare.

Majoritatea banilor investiți în fondurile de investiții israeliene sunt deturnați rapid către investiții în străinătate, deoarece israelienii nu doresc ca propriile fonduri de pensii, fonduri de asigurări sau economiile lor să fie legate de soarta statului Israel.

Acum, acele închideri de afaceri ar putea fi doar începutul. Potrivit unei estimări citate de The Times of Israel, se așteaptă ca până la 60.000 de afaceri să se închidă înainte de sfârșitul anului 2024.

Încrederea investitorilor, deja zdruncinată de conflictul prelungit, a primit o nouă lovitură. Costul împrumuturilor pentru Israel a crescut, complicând eforturile de finanțare a războiului și a altor cheltuieli guvernamentale.

Asigurările primului ministru Benjamin Netanyahu că economia se va redresa odată ce războiul va fi câștigat nu au redus îngrijorările, mai ales că conflictul nu a dat semne de încheiere.

Degradările au subliniat realitatea că chiar și o națiune cu o economie puternică din punct de vedere istoric s-ar putea confrunta cu dificultăți financiare grave dacă ar fi târâtă într-un conflict prelungit și costisitor.

Un scenariu cel mai rău: stagflația

Până la jumătatea anului 2024, era deja clar că economia Israelului se lupta să-și recapete picioarele.

În al doilea trimestru al anului s-a înregistrat o creștere de doar 1,2% a PIB-ului, cu mult sub așteptările analiștilor și insuficientă pentru a compensa pierderile mari înregistrate în lunile precedente.

Această creștere lentă a evidențiat adâncimea prejudiciului economic cauzat de război.

Problemele legate de ofertă, în special deficitul permanent de lucrători palestinieni, care au fost esențiali pentru sectorul construcțiilor, au continuat să împiedice redresarea economică.

Sursa: Tradingeconomics

Inflația, care fusese relativ controlată în primele etape ale conflictului, a început și ea să crească.

Până în iulie 2024, rata inflației a urcat la 3,2%, depășind intervalul țintă a guvernului și adăugând un alt nivel de complexitate provocărilor economice ale Israelului.

Banca Israelului s-a aflat într-o poziție dificilă, în imposibilitatea de a reduce ratele dobânzilor pentru a stimula creșterea din cauza tensiunilor geopolitice persistente și a presiunilor în creștere ale prețurilor.

Sursa: Tradingeconomics

„Codul roșu” al Israelului

Bilanțul financiar al conflictului în curs este uluitor. Potrivit estimărilor economiștilor israelieni, războiul a costat deja țara mai mult de 250 de miliarde NIS (67,3 miliarde de dolari).

Se așteaptă că această cifră va crește pe măsură ce conflictul se prelungește, instituția de apărare israeliană căutând o creștere anuală suplimentară de cel puțin 20 de miliarde NIS (5,39 miliarde de dolari) doar pentru a susține operațiunile militare.

Acest nivel al cheltuielilor se apropie de niveluri „supraîncălzite”, deficitul bugetar crescând recent la o valoare nesustenabilă de 8,1% din PIB, determinând apeluri urgente pentru reformă fiscală.

Guvernatorul Băncii Israelului, Amir Yaron, a făcut pasul neobișnuit de a-i îndemna public prim-ministrul Netanyahu să implementeze modificări permanente la bugetul de stat.

Într-o scrisoare către prim-ministru, Yaron a subliniat necesitatea unei ajustări de 30 de miliarde NIS (8 miliarde de dolari) pentru a aborda decalajul fiscal tot mai mare și pentru a menține credibilitatea Israelului pe piețele financiare internaționale.

Pledoaria lui Yaron a evidențiat gravitatea situației economice. Cheltuielile militare au continuat să crească, fără un sfârșit al conflictului la vedere, iar riscul unui război regional mai larg care implică Iranul și Hezbollah este încă pe masă.

În ciuda acestor presiuni crescânde, guvernul israelian a părut reticent în a lua măsurile necesare, dar sensibile din punct de vedere politic, pentru a stabiliza economia.

Ezitarea de a reduce cheltuielile discreționare sau de a crește taxele a reflectat un calcul politic mai larg, Netanyahu evitând potențial măsuri nepopulare care ar putea înstrăina bazele cheie ale alegătorilor.

Această inacțiune nu a făcut decât să adâncească criza economică, ducând la speculații că guvernul ar putea amâna în mod deliberat reformele bugetare fie pentru a evita reacțiile interne, fie pentru a pregăti terenul pentru alegeri anticipate.

Exodul în masă ar putea amenința identitatea națiunii

Dincolo de impactul economic imediat, Israelul se confruntă cu o problemă potențial mai dăunătoare pe termen lung, care este fenomenul exodului creierelor.

Israelul s-a mândrit de mult timp cu faptul că este o „națiune nou-înființată”, cu un sector de înaltă tehnologie înfloritor, care a determinat o mare parte din succesul economic al țării.

Cu toate acestea, conflictul prelungit și perspectivele economice sumbre determină un număr tot mai mare de israelieni cu studii superioare să ia în considerare emigrarea.

O privire rapidă de-a lungul istoriei ne arată că țări precum Grecia, Jamaica, India și Pakistan au suferit chiar de pe urma acestui fenomen.

Aceste țări încă se confruntă cu consecințele ca forța de muncă cea mai calificată să părăsească țara din cauza diferitelor dificultăți economice.

Studii recente au arătat că acești expați rareori se întorc în țara lor de origine.

Acest potențial exod de talente reprezintă o amenințare semnificativă pentru viitorul Israelului. Industria de înaltă tehnologie, care reprezintă o parte substanțială din PIB-ul țării și a fost un motor cheie al inovației și creșterii economice, se bazează în mare măsură pe o forță de muncă mică, cu înaltă calificare.

Dacă acest grup de talente începe să se micșoreze, Israelul s-ar putea confrunta cu o scădere dramatică a capacității sale de a-și menține poziția de lider global în tehnologie și inovare.

Expresia „de la o națiune înființată la o națiune închisă”, inventată de mișcarea BDS, surprinde perfect riscul foarte real ca Israelul să-și vadă motorul economic să se stingă dacă exodul creierelor se accelerează.

O scădere a fondului de talente ar putea duce la o scădere a cercetării și dezvoltării, la reducerea investițiilor străine și la o încetinire a creării de noi afaceri și industrii.

De-a lungul timpului, acest lucru ar putea eroda avantajul competitiv al Israelului în economia globală, ducând la rate de creștere mai scăzute și la un nivel de trai scăzut.

Efectele pe termen lung ar putea fi devastatoare, nu numai pentru economie, ci și pentru capacitatea Israelului de a-și menține superioritatea tehnologică și militară într-o regiune, precum și potențialele schimbări demografice.

Capitolul final: Izolarea

O altă problemă critică cu care se confruntă Israelul este potențialul de creștere a sancțiunilor internaționale.

În timp ce Israelul s-a bucurat de multă vreme de un sprijin puternic din partea aliaților cheie occidentali, în special din partea Statelor Unite, conflictul prelungit și numărul mare de civili din Gaza au stârnit o condamnare internațională tot mai mare.

Apelurile pentru sancțiuni împotriva Israelului devin din ce în ce mai puternice, în special din părți ale Europei și în cadrul organizațiilor internaționale precum Națiunile Unite.

Impunerea de sancțiuni ar putea avea un impact devastator asupra economiei deja fragile a Israelului.

Istoria recentă oferă exemple clare despre modul în care sancțiunile pot paraliza o națiune, precum Iranul și Rusia.

Urmarea unor astfel de sancțiuni ar putea fi cu ușurință o scădere a monedei, hiperinflația, contracția pe termen lung a PIB-ului și o scădere bruscă a nivelului de trai pentru cetățeni.

Dacă Israelul s-ar confrunta cu sancțiuni similare, în special sub formă de restricții comerciale sau de izolare financiară, impactul ar fi chiar catastrofal.

Economia națiunii este puternic integrată pe piața globală, în special prin sectorul său tehnologic, care se bazează pe investiții și parteneriate internaționale, precum și pe exporturile sale de energie care se bazează pe relații comerciale puternice.

Evoluțiile recente au arătat semne de avertizare că acesta este un scenariu care este probabil să se deruleze mai devreme decât mai târziu. De exemplu, rețeaua electrică a Israelului, care a trecut în mare parte la gaze naturale, depinde în continuare de cărbune pentru a furniza cererea.

Cel mai mare furnizor de cărbune pentru Israel este Columbia, care a anunțat că va suspenda transporturile de cărbune către Israel atâta timp cât războiul va continua.

Alegerile făcute în lunile următoare vor determina dacă Israelul își poate stabiliza economia și își poate asigura viitorul sau dacă se va confrunta cu un viitor în care pilonii succesului său economic – inovația, talentul și competitivitatea globală – sunt erodați.

Drumul de urmat este plin de incertitudine, dar este clar că, fără acțiuni decisive, Israelul s-ar putea îndrepta către o perioadă de tulburări economice și sociale fără precedent.