SUA, Marea Britanie și UE semnează primul tratat internațional de IA pentru o dezvoltare responsabilă

Uniunea Europeană, SUA și Marea Britanie au semnat primul tratat internațional obligatoriu din lume privind inteligența artificială (AI) și sistemele conexe, cunoscut sub numele de Convenția AI.

Adoptat în mai după ani de negocieri între 57 de țări, tratatul își propune să abordeze riscurile prezentate de inteligența artificială, promovând în același timp inovația responsabilă.

Unii experți susțin că limbajul larg și avertismentele tratatului ar putea submina eficacitatea acestuia.

În timp ce această dezvoltare marchează o piatră de hotar semnificativă în eforturile globale de reglementare a AI, rămân întrebări cu privire la impactul practic și la aplicarea acesteia.

Tratat AI adoptat de 57 de țări

Convenția AI, prima de acest gen, se concentrează pe protejarea drepturilor omului pentru cei afectați de sistemele AI.

Acest acord este separat de Actul AI al UE, care a intrat în vigoare luna trecută și impune reglementări stricte privind dezvoltarea și implementarea AI în UE.

Negociată de 57 de țări, Convenția AI reflectă un angajament global de a se asigura că tehnologiile AI nu subminează valorile fundamentale precum drepturile omului și statul de drept.

Consiliul Europei, o organizație internațională distinctă de UE, a fost vârful de lance a tratatului. Cu un mandat de salvgardare a drepturilor omului, Consiliul include 46 de țări membre, cuprinzând toate cele 27 de state membre ale UE.

Adoptarea tratatului urmează ani de discuții, începând cu un studiu de fezabilitate în 2019 și culminând cu înființarea unui Comitet pentru inteligență artificială în 2022, care să redacteze textul.

Experții solicită mecanisme de aplicare mai puternice

Convenția AI permite semnatarilor să adopte sau să mențină măsuri legislative, administrative sau de altă natură pentru a pune în aplicare prevederile acesteia.

În timp ce tratatul se concentrează principal pe asigurarea alinierii sistemelor AI cu protecția drepturilor omului, criticii susțin că limbajul larg și numeroasele scutiri ar putea limita eficacitatea acestuia.

Francesca Fanucci, expert juridic la Centrul European pentru Stichting Law Non-Profit (ECNL), care a contribuit la procesul de elaborare a tratatului, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la aplicabilitatea acestuia.

Fanucci a remarcat că „formularea principiilor și obligațiilor” în convenție este „exagerat de amplă și plină de avertismente”, ridicând întrebări cu privire la securitatea juridică și la aplicarea efectivă.

O critică majoră se concentrează pe scutirile permise pentru sistemele AI utilizate în scopuri de securitate națională și disparitatea percepută în controlul între companiile private și sectorul public.

Tratatul reflectă o încercare de a echilibra nevoia de inovare cu imperativul de a proteja drepturile omului și de a susține standardele etice.

Ministrul britanic al justiției, Shabana Mahmood, a descris convenția drept un „pas major” în asigurarea faptului că tehnologiile AI pot fi valorificate fără erodarea valorilor fundamentale precum drepturile omului și statul de drept.

Guvernul Regatului Unit a indicat că va colabora cu autoritățile de reglementare, administrațiile deconcentrate și autoritățile locale pentru a implementa în mod corespunzător noile cerințe ale tratatului.

Diferența dintre Actul AI al UE și Convenția AI

Convenția AI recent semnată este diferită de Actul AI al UE, care impune deja reglementări cuprinzătoare asupra sistemelor AI din cadrul pieței interne a UE.

Actul AI clasifică aplicațiile AI în funcție de nivelurile de risc – risc inacceptabil, ridicat, limitat și minim – fiecare cu cerințe corespunzătoare pentru conformitate, transparență și guvernanță.

În schimb, Convenția AI oferă un cadru pentru cooperare și îndrumări internaționale, dar cu un set mai larg de principii despre care unii susțin că nu sunt specifice.

Cum vor aplica națiunile principiile?

În timp ce Convenția AI a fost salutată ca un pas semnificativ către un peisaj AI mai reglementat, criticile legate de lacunele percepute și principiile generalizate sugerează că ar putea fi necesară o rafinare suplimentară.

Fanucci și alți experți juridici susțin că, fără prevederi mai solide și mai clare, tratatul ar putea avea dificultăți pentru a impune protecții semnificative împotriva potențialelor abuzuri ale tehnologiilor AI.

Necesitatea cooperării internaționale în guvernarea IA este evidentă, dar provocarea constă în crearea unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic care echilibrează eficient inovația cu responsabilitatea.

Pe măsură ce tehnologiile AI continuă să evolueze rapid, eficacitatea tratatelor precum Convenția AI va depinde probabil de modificările viitoare, de orientări mai stricte și de voința politică a semnatarilor săi de a le pune în aplicare.

Impactul tratatului va depinde în mare măsură de modul în care țările semnatare implementează prevederile acestuia și abordează criticile ridicate. Peisajul global al IA este în continuă evoluție, iar nevoia de reglementări adaptabile și aplicabile este crucială.

Pe măsură ce Regatul Unit și alte națiuni lucrează pentru a integra principiile tratatului în legislația națională, eficacitatea acestui efort de pionierat va fi urmărită îndeaproape de factorii de decizie, de întreprinderi și de grupurile societății civile din întreaga lume.