Daron Acemoglu, Simon Johnson, James Robinson câștigă Premiul Nobel pentru cercetarea de ce țările reușesc sau eșuează

Trei economiști distinși – Daron Acemoglu, Simon Johnson și James Robinson – au primit Premiul Nobel pentru Științe Economice 2024 pentru cercetările lor inovatoare privind modul în care instituțiile modelează rezultatele economice.

Munca lor explorează de ce unele țări devin bogate, în timp ce altele rămân sărace, câștigând recunoaștere internațională pentru claritatea și profunzimea sa.

Premiul include un premiu în numerar de 11 milioane de coroane suedeze și onorează contribuțiile acestora la înțelegerea rolului instituțiilor politice și economice în stimularea prosperității.

Succesul națiunii depinde de puterea instituțiilor sale

În centrul cercetării lui Acemoglu, Johnson și Robinson se află argumentul că succesul sau eșecul unei națiuni depinde de puterea instituțiilor sale.

Instituțiile incluzive, care promovează statul de drept și drepturile de proprietate, permit societăților să prospere prin încurajarea inovației, investițiilor și distribuției echitabile a resurselor.

În schimb, instituțiile extractive, care servesc interesele elitelor în detrimentul populației mai largi, înăbușă creșterea economică.

Această cercetare este deosebit de semnificativă în contextul țărilor post-coloniale, unde colonizarea europeană a impus adesea instituții extractive menite să exploateze populațiile indigene.

Potrivit Comitetului Nobel, munca laureaților „explicează de ce societățile cu un stat de drept sărac și instituțiile care exploatează populația nu reușesc să genereze creștere”.

În schimb, țările care au introdus instituții incluzive au cunoscut niveluri mai ridicate de creștere economică susținută.

Colonizarea și efectele sale de lungă durată

Munca laureaților evidențiază moștenirile complexe ale colonizării. În multe regiuni, colonizatorii au înființat instituții menite să extragă resurse și să suprime populațiile locale.

Cu toate acestea, în unele cazuri, colonizarea a pus bazele unor sisteme politice și economice mai incluzive, contribuind la prosperitatea pe termen lung.

Comitetul Nobel a remarcat că cercetările economiștilor oferă un cadru pentru înțelegerea modului în care instituțiile introduse în timpul colonizării continuă să modeleze rezultatele economice astăzi.

Acemoglu, profesor turco-american la MIT; Johnson, profesor britanic-american la MIT; și Robinson, profesor britanic la Universitatea din Chicago, au susținut de mult timp că diferențele de prosperitate între țări pot fi urmărite până la instituțiile înființate în timpul colonizării.

Premiul Nobel

@Premiul Nobel

· Urmăriți

Introducerea unor instituții mai incluzive, mai puțină extracție și a statului de drept ar crea beneficii pe termen lung. Deci, de ce elita nu înlocuiește pur și simplu sistemul economic existent? Modelul laureaților pentru explicarea circumstanțelor în care instituțiile politice sunt…

15:20 · 14 octombrie 2024

1,8K

Răspuns

Copiați linkul

Citiți 28 de răspunsuri

Rolul instituțiilor politice în creșterea economică

Una dintre concluziile cheie din munca laureaților este că succesul economic este strâns legat de natura instituțiilor politice.

Conform modelului lor, instituțiile incluzive sunt esențiale pentru creșterea economică susținută, deoarece oferă stabilitatea politică și cadrul legal necesar pentru înflorirea inovației și investițiilor.

În schimb, instituțiile extractive, de care beneficiază un număr mic, sunt predispuse la instabilitate și performanțe economice slabe.

Cercetările lor explică, de asemenea, de ce elitele rezistă adesea schimbărilor instituționale. Prin menținerea instituțiilor extractive, elitele pot monopoliza resursele și puterea.

Laureații susțin că, în astfel de circumstanțe, reformele politice și economice sunt frecvent blocate, chiar și atunci când aceste schimbări ar putea duce la o prosperitate mai mare pe termen lung pentru populația mai largă.

Tehnologia și inegalitatea

În lucrările lor mai recente, Acemoglu și Johnson și-au extins cercetările pentru a examina impactul schimbărilor tehnologice asupra inegalității.

Cartea lor din 2023, Putere și progres , explorează modul în care progresele tehnologice – de la revoluția agricolă până la ascensiunea inteligenței artificiale (AI) – au adus adesea beneficii elitei în detrimentul populației generale.

Aceștia avertizează că, fără garanții instituționale adecvate, traiectoria actuală a dezvoltării inteligenței artificiale ar putea exacerba inegalitatea, mai degrabă decât să promoveze beneficii economice pe scară largă.

Deși autorii sunt precauți cu privire la viitorul AI, ei susțin că instituțiile incluzive pot contribui la asigurarea faptului că progresul tehnologic aduce beneficii unei părți mai largi a societății.

Cu toate acestea, aceștia avertizează că țările cu instituții extractive sunt mai puțin probabil să obțină rezultate durabile și pe termen lung în materie de inovare.

Calea de urmat pentru economiile globale

Acordarea Premiului Nobel lui Acemoglu, Johnson și Robinson subliniază importanța instituțiilor în modelarea rezultatelor economice.

Cercetarea lor evidențiază că, în timp ce țările cu instituții incluzive sunt mai susceptibile de a experimenta o creștere durabilă, cele cu sisteme extractive se confruntă cu provocări economice persistente.

Pe măsură ce economia globală continuă să se confrunte cu efectele schimbărilor tehnologice și ale instabilității politice, munca laureaților oferă perspective valoroase asupra modului în care instituțiile pot fi reformate pentru a promova creșterea favorabilă incluziunii.

Prin abordarea cauzelor fundamentale ale inegalității și prin promovarea stabilității politice, țările pot crea condițiile necesare pentru prosperitatea pe termen lung.