Moody's retrogradează 7 bănci franceze, deoarece datoria națională atinge 3,2 trilioane de euro

Moody's retrogradează 7 bănci franceze, deoarece datoria națională atinge 3,2 trilioane de euro
Diya Poddar
19 dec. 2024, 12:59 P.M.
  • Datoria publică a Franței ajunge la 3,2 trilioane de euro, cu un deficit bugetar de 6,1% în 2024.
  • Investitorii străini dețin 50% din datoria Franței, crescând riscurile de volatilitate a pieței.
  • Costurile împrumuturilor franceze le depășesc acum pe cele ale Greciei pentru prima dată din 2010.

Moody's a coborât ratingurile a șapte mari bănci franceze, inclusiv BNP Paribas și Credit Agricole, invocând creșterea datoriei naționale și disfuncția politică care ar putea persista până în 2025.

Mișcarea reflectă îngrijorări mai ample cu privire la capacitatea Franței de a-și aborda datoria în creștere de 3,2 trilioane de euro pe fondul înrăutățirii condițiilor fiscale și a unui guvern fragmentat.

Această evoluție vine la scurt timp după ce Moody's a redus ratingul datoriilor suverane a Franței de la Aa2 la Aa3.

Agenția a atribuit downgrade-ul incertitudinii legate de capacitatea guvernului de a implementa reforme fiscale și de a reduce deficitele în fața creșterii costurilor îndatorării și a instabilității politice.

Având în vedere că investitorii străini dețin aproape jumătate din datoria națională a Franței, situația subliniază starea fragilă a sistemului financiar al țării.

Datorii record și un peisaj politic fracturat

Datoria publică a Franței a atins o valoare fără precedent de 3,2 trilioane EUR până în T2 2024, iar deficitul său bugetar a crescut la 6,1% — cu mult peste ținta UE de 3%.

Moody's a avertizat despre un cerc vicios: deficite în creștere, costuri crescute de serviciul datoriei și cerințe anuale mai mari de împrumut.

Tulburările politice agravează și mai mult problema.

Prăbușirea guvernului lui Michel Barnier din decembrie, în urma unei încercări eșuate de a adopta un buget de reducere a deficitului, a lăsat țara într-un blocaj politic.

Mitingul Național de extremă dreaptă a lui Marine Le Pen și alianțele de stânga continuă să blocheze reformele cheie.

Numirea de către Emmanuel Macron a lui François Bayrou ca noul prim-ministru nu a făcut nimic pentru a inspira încredere în capacitatea guvernului de a ieși din impas.

Moody's a subliniat că fragmentarea politică diminuează probabilitatea unor reforme fiscale semnificative, erodând și mai mult încrederea creditorilor internaționali în finanțele publice franceze.

Băncile franceze se confruntă cu un risc limitat de contagiune

În ciuda retrogradării, Moody's a îmbunătățit perspectivele băncilor franceze de la negative la stabile, sugerând o expunere directă limitată la datoria națională.

Băncile franceze dețin cantități relativ mici de obligațiuni guvernamentale, reducând riscul de contagiune semnificativă în cazul în care investitorii străini se retrag de pe piețele datoriilor franceze.

Creșterea costurilor îndatorării rămâne o preocupare.

Până la sfârșitul lunii noiembrie, ratele împrumuturilor franceze le-au depășit pe cele ale Greciei pentru prima dată de la criza datoriilor suverane, semn de deteriorare a credibilității fiscale.

Investitorii străini, care reprezintă aproximativ 50% din deținerile de datorii naționale ale Franței, adaugă un alt nivel de vulnerabilitate.

În comparație cu investitorii autohtoni, creditorii străini au mai multe șanse să reacționeze negativ la instabilitatea politică, potențial exacerbând criza dacă retrag fonduri.

Ce reflectă acest downgrade?

Degradarea reflectă mai mult decât conflicte politice imediate – semnalează o perspectivă sumbră pe termen lung pentru stabilitatea financiară a Franței.

Declarația lui Moody a subliniat că, fără reforme semnificative, țara se confruntă cu o deteriorare fiscală prelungită.

În timp ce băncile franceze ar putea oferi un tampon prin achiziționarea de datorii guvernamentale suplimentare, economia în general rămâne o poziție precară.

Combinația dintre datoria record, paralizia politică și scăderea credibilității fiscale plasează Franța la o răscruce.

Abordarea crizei financiare va necesita nu numai reforme fiscale, ci și consens politic – o problemă de mare importanță în climatul actual.