
Își poate permite Israelul costurile în creștere ale războiului sau își vor suporta cetățenii povara?
- Israelienii se confruntă cu taxe mai mari și costuri de trai în creștere, deoarece cheltuielile pentru apărare cresc cu 65%.
- Creșterea PIB-ului în 2024 a fost de doar 0,4%, cu sectoare cheie precum construcțiile și turismul în dificultate.
- Reformele economice pentru reținerea lucrătorilor calificați sunt esențiale pentru atenuarea tensiunilor financiare și pentru a reconstrui încrederea.
Urmăriți Invezz pe Telegram, Twitter și Google Știri pentru actualizări instantanee >
Israelul se confruntă cu o situație economică, deoarece costul războiului trece de la împrumuturile guvernamentale în buzunarele cetățenilor săi.
Acesta este un proiect de lege de război de 40 de miliarde de sicli (11 miliarde de dolari).
Taxele în creștere și costurile de trai în creștere testează rezistența gospodăriilor din întreaga țară.
Cheltuielile pentru apărare au crescut cu 65%, în timp ce măsurile de austeritate, inclusiv majorări de taxe și salarii înghețate din sectorul public, lasă familiile luptă să-și facă rostul.
Presiunile financiare cresc atât pentru guvern, cât și pentru cetățeni și mulți israelieni se întreabă cât de mult mai pot susține povara unei economii de război.
Care este costul securității Israelului?
Copy link to sectionConflictul în curs cu Hamas și Hezbollah a forțat să se schimbe prioritățile fiscale ale Israelului.
Bugetul apărării pentru 2025 este estimat la 107 miliarde de șekeli, o creștere cu 65% față de nivelul de dinainte de război.
În următorul deceniu, se preconizează că cheltuielile pentru apărare vor crește cu un minim anual de 20 de miliarde de șekeli, echivalentul a 1% din PIB.
Acest angajament provine din politica guvernului „Niciodată din nou”, menită să asigure cu orice preț securitatea națională.
Aceste cheltuieli sunt finanțate printr-o combinație de majorări de taxe și reduceri de cheltuieli.
Guvernul a introdus o creștere a TVA-ului cu 1% și a înghețat salariile din sectorul public.
Benzile de impozit pe venit și alocațiile de stat vor rămâne neajustate pentru inflație, care se situează în prezent la 3,4%, peste ținta băncii centrale.
Au crescut și impozitele pe proprietate. Analiştii prevăd că aceste măsuri vor contribui la reducerea deficitului bugetar din 2025 la 4,5% din PIB, în scădere de la 7,7% în 2024.
Gospodăriile israeliene simt strângerea
Copy link to sectionPresiunea financiară este resimțită în întreaga societate israeliană. Pentru o gospodărie medie, cheltuielile anuale sunt de așteptat să crească cu 17.000 de șekeli, potrivit estimărilor presei locale.
Facturile la alimente, apă și electricitate au crescut toate, punând o presiune suplimentară asupra familiilor care se confruntă deja cu creșterea plăților ipotecare și a împrumuturilor comerciale din cauza ratelor ridicate ale dobânzilor.
Mulți israelieni, în special clasa de mijloc, apelează la sprijinul familiei sau la organizații caritabile pentru ajutor.
Pa’amonim, o organizație non-profit care asistă gospodăriile cu bugetarea, a văzut cererile de ajutor dublate în ultimele săptămâni.
Aceste presiuni nu sunt doar financiare, ci și psihologice, mulți punând sub semnul întrebării prioritățile de cheltuieli ale guvernului.
Prea târziu pentru reformele costului vieții?
Copy link to sectionGuvernul încearcă să abordeze criza costului vieții prin reforme care vizează reducerea prețurilor.
O inițiativă majoră implică alinierea standardelor israeliene la reglementările europene pentru a reduce costurile de import.
Se preconizează că aceste reforme vor economisi importatorii între 7% și 16% pentru o gamă largă de bunuri, de la electronice la produse alimentare și cosmetice.
Cu toate acestea, eficacitatea acestor reforme rămâne incertă.
Piețele de consum din Israel sunt dominate de o mână de conglomerate mari, precum Diplomat și Schestowitz, care controlează distribuția pentru multe mărci internaționale.
Aceste structuri monopoliste îngreunează concurența importatorilor mai mici, ridicând îndoieli cu privire la faptul că economiile de costuri vor fi transmise consumatorilor.
Reformele paralele la import, concepute pentru a încuraja concurența prin eliminarea barierelor pentru întreprinderile mai mici, oferă o oarecare speranță.
De exemplu, pasta de dinți importată din țări cu costuri mai mici precum România poate fi acum vândută în Israel fără interferența deținătorilor exclusivi de franciză.
Cu toate acestea, amploarea acestor schimbări poate să nu fie suficientă pentru a sparge stăpânirea jucătorilor importanți de pe piață.
Stagnare economică și „exod de creiere”
Copy link to sectionEconomia Israelului este evaluată la 525 de miliarde de dolari, dar este de așteptat să scadă în următorii ani.
Creșterea PIB-ului în 2024 a fost de doar 0,4%, făcând din Israel una dintre economiile dezvoltate cu cea mai lentă creștere. Construcțiile și turismul rămân deprimate, în timp ce deficitul de forță de muncă persistă din cauza solicitărilor din rezervele militare.
Deși se așteaptă o redresare modestă în 2025, este posibil ca măsurile de austeritate să limiteze potențialul de creștere.

O tendință mai alarmantă este creșterea emigrației muncitorilor calificați. În ultimii doi ani, numărul israelienilor care părăsesc țara s-a dublat, mulți invocând instabilitate economică și incertitudine politică.
Acest „exod de creiere” include medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare, care sunt esențiali pentru viitorul economic al Israelului.
Israel: o națiune divizată?
Copy link to sectionCriza economică amplifică diviziunile sociale și politice existente.
În timp ce majoritatea israelienilor sunt de acord că creșterea cheltuielilor pentru apărare este necesară pentru securitatea națională, sacrificiile economice afectează încrederea publicului.
Criticile cresc din cauza reticenței guvernului de a reduce documentele motivate politic sau de a-și simplifica cele peste 30 de ministere.
Aceste decizii, văzute ca protejarea bazei de alegători a coaliției, adâncesc diviziunile într-o societate deja polarizată.
O problemă deosebit de controversată este scutirea bărbaților ultraortodocși de la serviciul militar.
Solicitările de a pune capăt acestei politici sunt în creștere, dar orice mișcare în această direcție riscă o reacție politică.
Rezolvarea acestei dezbateri este crucială pentru stimularea simțului responsabilității comune și reducerea fracturilor societale.
Există o cale corectă de urmat?
Copy link to sectionViitorul economic al Israelului depinde de măsuri politice decisive și echitabile.
Pentru a preveni continuarea exodului de creiere, guvernul trebuie să se asigure că măsurile sale de austeritate nu împovărează în mod disproporționat clasa de mijloc.
În plus, abordarea monopolurilor de pe piețele de consum este esențială pentru a reduce presiunile legate de costul vieții și pentru a reconstrui încrederea publicului.
Deși este puțin probabil ca cheltuielile pentru apărare să scadă, Israelul poate lua măsuri pentru a-și optimiza bugetul reducând ineficiența și concentrându-se pe reformele orientate spre creștere.
Încurajarea investițiilor în înaltă tehnologie și în alte sectoare cheie ar putea compensa o parte din frecarea economică cauzată de austeritate.
În plus, politicile de reținere a lucrătorilor calificați, cum ar fi stimulentele fiscale și serviciile publice îmbunătățite, ar putea contribui la atenuarea tendinței de emigrare.
Acest articol a fost tradus din limba engleză cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială, iar apoi a fost corectat și editat de un traducător local.
Advertisement
Want easy-to-follow crypto, forex & stock trading signals? Make trading simple by copying our team of pro-traders. Consistent results. Sign-up today at Invezz Signals™.
More industry news

