CEO-ul Mercedes-Benz solicită UE să reconsidere amenzile pentru vehiculele electrice pe fondul cererii lente

CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Kaellenius, și-a exprimat îngrijorarea Comisiei Europene cu privire la starea actuală a vânzărilor de vehicule electrice (EV) în Uniunea Europeană, potrivit unui raport Reuters.

El a susținut că cifrele reduse ale vânzărilor sunt un rezultat direct al cererii slabe a consumatorilor, mai degrabă decât o lipsă de aprovizionare din partea producătorilor de automobile, a spus Reuters.

Kaellenius a cerut Comisiei să recunoască această realitate și să reconsidere potențialele amenzi care ar putea fi impuse sectorului auto pentru neîndeplinirea anumitor obiective de vânzări de vehicule electrice.

El a dat de înțeles că aceste amenzi ar fi nedrepte, întrucât ar penaliza companiile pentru o situație aflată în afara controlului lor.

Declarația CEO-ului evidențiază o potențială deconectare între așteptările de reglementare și realitățile pieței.

Cererea de vehicule electrice în Europa rămâne în urmă

În timp ce Comisia Europeană face eforturi pentru o tranziție rapidă la vehiculele electrice, este posibil ca adoptarea de către consumatori să nu țină pasul din cauza diferiților factori, cum ar fi prețurile ridicate, anxietatea de gamă și infrastructura de încărcare inadecvată.

Producătorii de automobile europeni se confruntă în prezent cu o multitudine de provocări.

Concurența cu producătorii de automobile chinezi este din ce în ce mai acerbă, iar tarifele iminente amenințate de președintele ales Donald Trump reprezintă o amenințare semnificativă pentru afacerea lor.

Pe lângă aceste presiuni externe, producătorii de automobile din bloc trebuie să se confrunte și cu reglementările stricte ale UE cu privire la emisiile de CO2.

Nerespectarea acestor limite de emisie până în 2025 ar putea duce la amenzi substanțiale, care pot ajunge la miliarde de euro. Aceste sancțiuni financiare ar putea paraliza și mai mult o industrie care se confruntă deja cu incertitudinea economică și concurența globală acerbă.

Potrivit raportului Reuters, producătorii de mașini din Europa se confruntă cu potențiale amenzi de 15 miliarde de euro (15,4 miliarde de dolari) dacă flotele lor nu respectă limitele de emisie de CO2 în acest an.

Executivul UE plănuiește un „dialog strategic”

Executivul UE plănuiește un „dialog strategic” cu producătorii de automobile, furnizorii și sindicatele pentru a sprijini competitivitatea producției de automobile în Europa, care se confruntă în prezent cu reducerea locurilor de muncă.

Kaellenius, noul președinte al Asociației Producătorilor de Automobile Europeni (ACEA), a conturat o listă de dorințe din industrie înaintea acestui dialog și se așteaptă ca acesta să înceapă în câteva săptămâni.

El a mai declarat că UE ar trebui să caute un „mare târg” cu Trump pentru a evita un război comercial, potrivit raportului Reuters.

Președintele ACEA a cerut liderilor politici să propună idei noi, întrucât obiectivele de emisii de CO2 pentru mașini au fost stabilite cu așteptarea ca cererea de vehicule electrice să crească, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Kaellenius a fost citat în raport spunând:

„Orice tip de ajutor care ne protejează capacitatea investițională este ceea ce căutăm”.

Cifrele vânzărilor de vehicule electrice în UE

Cifrele timpurii de la ACEA indică faptul că înmatriculările de mașini noi în UE au înregistrat o ușoară creștere de 0,8% anul trecut.

Cu toate acestea, numărul total de vehicule vândute a rămas semnificativ în urma cifrelor din 2019, înregistrând o scădere cu 18,4%.

ACEA a raportat, de asemenea, o scădere cu 5,9% a vânzărilor de vehicule electrice anul trecut, rezultând o cotă de piață de 13,6%, în scădere cu un punct procentual față de 2023.

Pe baza acestui fapt, ACEA prezice că cota de piață nu va reuși din nou să atingă nivelul de referință de 20% necesar pentru a îndeplini obiectivele privind emisiile de carbon.

Această nerespectare prezintă riscul unor sancțiuni substanțiale pentru nerespectare.

Kaellenius a subliniat, de asemenea, că UE ar trebui să sporească competitivitatea prin măsuri precum intensificarea pieței unice și promovarea cercetării, recunoscând în același timp avantajele comerțului liber, potrivit Reuters.