Marea paradă militară a Chinei: iată cele mai importante momente

China și-a proiectat miercuri puterea militară în creștere și alinierea geopolitică cu rivalii americani, în timp ce președintele Xi Jinping a prezidat o paradă la scară largă la Beijing.

Evenimentul a marcat cea de-a 80-a aniversare a capitulării Japoniei în cel de-al Doilea Război Mondial și a subliniat ambițiile lui Xi de a poziționa China în centrul unei noi ordini globale.

Liderii din Rusia și Coreea de Nord se alătură lui Xi

Xi a fost flancat de președintele rus Vladimir Putin și de liderul nord-coreean Kim Jong Un, făcând din parada prima ocazie în care cei trei lideri au apărut împreună. ]

Prezența lor alături de delegații din alte peste 20 de țări a evidențiat legăturile tot mai adânci ale Chinei cu adversarii Washingtonului.

Președintele american Donald Trump a răspuns cu un mesaj dur pe Truth Social, acuzându-i pe Xi, Putin și Kim de "conspirație împotriva Statelor Unite", cerând în același timp Chinei să onoreze sacrificiile americane în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Afișarea armelor avansate

Armata Populară de Eliberare (PLA) a dezvăluit o serie de noi capabilități, inclusiv rachete hipersonice și cu capacitate nucleară, drone pentru luptă terestră, maritimă și aeriană și o unitate cibernetică.

Formațiunile navale au prezentat rachete supersonice și hipersonice, cum ar fi YJ-15, 17, 19 și 20.

Cheltuielile militare ale Chinei s-au dublat în ultimul deceniu, ajungând la aproximativ 250 de miliarde de dolari, iar arsenalul său nuclear s-a dublat.

Analiștii au remarcat că parada a demonstrat progrese hardware, dar au avertizat că pregătirea de luptă a PLA rămâne netestate, deoarece China nu a mai purtat un război la scară largă din 1979.

Mesagerie internă și globală

Evenimentul s-a adresat atât publicului intern, cât și internațional. Acasă, Xi a subliniat rolul Partidului Comunist în lupta Chinei pe timp de război, făcând apel la unitate și sacrificiu pentru a obține "marea întinerire a națiunii chineze".

Beijingul a împodobit capitala cu 200.000 de steaguri și a înăsprit măsurile de securitate pentru a sublinia semnificația ocaziei.

Pe plan internațional, Xi a prezentat China ca o forță a păcii, respingând în același timp ceea ce numește "hegemonism" occidental.

Absența SUA, a Marii Britanii și a altor lideri occidentali a evidențiat diviziunile geopolitice.

În schimb, Xi a folosit platforma pentru a aprofunda legăturile cu liderii din Rusia, Coreea de Nord, Iran și membrii Organizației de Cooperare de la Shanghai.

Ambiții militare și influență regională

Parada a reflectat, de asemenea, obiectivul strategic al lui Xi de a construi o "armată de clasă mondială" capabilă să rivalizeze cu forțele americane și să protejeze interesele globale ale Chinei. Liderii militari au declarat că spectacolul a fost menit să prezinte "o capacitate strategică formidabilă de descurajare" și să pregătească forțele armate pentru a "câștiga războaie viitoare".

Modernizarea navală a Chinei include noi portavioane echipate cu sisteme de lansare electromagnetică, reducând decalajul față de Marina SUA.

Cu toate acestea, rămân întrebări cu privire la antrenament, conducere și capacitatea de a integra sisteme avansate în operațiunile de luptă.

Narațiunea istorică și contextul politic

Xi a încadrat parada atât ca o comemorare a celui de-al Doilea Război Mondial, cât și ca un punct de raliere împotriva criticilor occidentale actuale la adresa ascensiunii Chinei.

Evidențiind rolul Partidului Comunist în rezistența Japoniei, Beijingul a căutat să-și consolideze legitimitatea și să-și contrasteze viziunea asupra ordinii globale cu cea a Occidentului.

În ciuda spectacolului, evenimentul a avut loc pe fondul provocărilor economice, inclusiv șomajul ridicat în rândul tinerilor, datorii în creștere și îngrijorări cu privire la corupția din armată, unde mai mulți ofițeri superiori au fost epurați în ultimii ani.

Parada de la Beijing a fost la fel de mult despre semnale politice cât și despre puterea militară.

Demonstrația de forță a lui Xi, flancată de Putin și Kim, a întărit influența crescândă a Chinei în afacerile globale, subliniind în același timp ambiția sa de a rivaliza cu puterea SUA.

Cu toate acestea, spectacolul a subliniat, de asemenea, incertitudinile cu privire la rezistența economică a Chinei și pregătirea forțelor sale armate în conflictele din lumea reală.