Shell, BP, TotalEnergies în scădere după armistițiul SUA‑Iran

Shell, BP, TotalEnergies în scădere după armistițiul SUA‑Iran
Devesh Kumar
08 apr. 2026, 11:35 A.M.
  • Acțiunile energetice europene se prăbușesc după armistițiul SUA‑Iran care a redus prețul țițeiului.
  • Equinor, Aker BP și Var Energi scad pe măsură ce Brent pierde 13%.
  • Investitorii urmăresc îndeaproape redeschiderea Strâmtorii Hormuz și durabilitatea armistițiului.

Acțiunile europene din sectorul petrol și gaze au scăzut puternic miercuri după ce Statele Unite și Iranul au convenit asupra unui armistițiu de două săptămâni, ceea ce a trimis prețurile țițeiului în scădere și i-a determinat pe investitori să lichideze pozițiile într-un sector care crescuse din cauza temerilor privind perturbări prelungite ale ofertei.

Indicele regional al sectorului petrol și gaze a scăzut cu 4.3%, plasându-l pe traiectoria celei mai mari scăderi de o singură zi din aprilie 2025.

Chiar și așa, indicatorul rămâne în creștere cu aproape 30% de la începutul anului, subliniind cât de puternic au urcat acțiunile energetice pe măsură ce tensiunile în Orientul Mijlociu au escaladat și traderii au inclus în preț riscul unor aprovizionări mai strânse cu petrol și gaze.

Brent a scăzut cu 13% până la $95 pe baril, iar țițeiul american a coborât cu 15% până la $95.81 după ce președintele Donald Trump a anunțat un armistițiu temporar cu Iranul.

Se spune că armistițiul era condiționat de redeschiderea imediată și în siguranță a Strâmtorii Hormuz, o arteră cheie pentru transporturile mondiale de petrol și gaze.

Acțiunile energetice conduc scăderile

Prăbușirea abruptă a prețului țițeiului s-a transmis direct asupra acțiunilor energetice, unii dintre cei mai mari producători din regiune fiind printre cei mai afectați.

Equinor a scăzut cu 13%, ceea ce l-a făcut cel mai slab titlu de pe indicele de referință din Oslo, în timp ce Var Energi a pierdut 12% și Aker BP a scăzut cu 15%.

În restul sectorului, vânzările s-au extins.

BP și Shell au scăzut cu aproximativ 6–7%, în timp ce Eni din Italia și TotalEnergies din Franța au pierdut 9% și, respectiv, 8%.

Repsol din Spania a scăzut, de asemenea, cu 8%, ceea ce a făcut ca indicele european al petrolului și gazelor să fie cel mai slab segment din regiune.

De ce s-au prăbușit prețurile petrolului

Scăderea a marcat o inversare puternică a tendinței care dominase piețele de săptămâni.

Prețurile petrolului și acțiunile energetice crescuseră din cauza îngrijorărilor că conflictul din regiune, combinate cu perturbări ale aprovizionării cu gaze din Qatar și cu închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz, ar putea bloca fluxuri critice și ar strânge piețele energetice globale.

Armistițiul a schimbat această evaluare, cel puțin pentru moment.

Prin atenuarea temerilor privind un șoc imediat de aprovizionare, a eliminat o parte din prima geopolitică care se acumulase în prețurile țițeiului și, prin extensie, în prețurile acțiunilor producătorilor de petrol și gaze.

Redeschiderea Hormuz ar reduce și mai mult presiunea asupra piețelor fizice și ar putea încuraja o corecție mai profundă a prețurilor.

„Prețurile țițeiului sunt extrem de sensibile la evoluțiile geopolitice, iar un armistițiu ar putea fi perceput ca un factor negativ pentru prețuri pe termen scurt”, a declarat Howie Lee, economist la banca OCBC din Singapore.

Ce urmăresc investitorii

Următoarea mișcare atât pentru țiței, cât și pentru acțiunile energetice va depinde de faptul dacă armistițiul va rezista și dacă navigația prin Hormuz se va normaliza.

Investitorii vor căuta semne că petrolierele pot traversa în siguranță culoarul maritim și că lanțurile regionale de aprovizionare încep să se stabilizeze după săptămâni de perturbări.

Pentru piețele de acțiuni, lectură imediată este simplă: prețurile mai mici ale țițeiului pun presiune pe câștigurile producătorilor și reprezintă un motiv pentru a încasa profiturile după o perioadă de creștere puternică.

Totuși, având în vedere că sectorul a urcat cu aproape 30% în acest an, vânzările de miercuri pot fi privite mai degrabă ca o reevaluare a riscului decât ca o prăbușire a încrederii, pe măsură ce amenințarea unei crize prelungite de aprovizionare începe să se atenueze.