Inflația din zona euro capătă avânt pe fondul creșterii prețurilor la energie

Inflația din zona euro a accelerat în mai, condusă de creșterea costurilor la energie și servicii, consolidând așteptările că Banca Centrală Europeană (BCE) va majora ratele dobânzilor mai târziu în această lună, potrivit datelor publicate marți de Eurostat.

Prețurile de consum în cele 21 de țări care folosesc euro au crescut cu 3,2% în termeni anuali în mai, de la 3,0% în aprilie.

Creșterea a fost atribuită în mare parte unei creșteri puternice a prețurilor la energie și rezistenței continue a sectorului serviciilor.

Costurile cu energia au urcat cu 10,9%, în timp ce prețurile serviciilor au crescut cu 3,5%, contribuind substanțial la cifra totală a inflației.

Inflația de bază crește

O evoluție care este probabil să atragă atenția factorilor de decizie de la BCE a fost creșterea inflației de bază.

Această măsură exclude componentele mai volatile, precum prețurile la energie și alimente, și este adesea considerată un indicator mai bun al presiunilor inflaționiste pe termen lung.

Inflația de bază a crescut la 2,5% în mai, de la 2,2% în aprilie.

Creșterea a fost susținută de majorarea inflației în servicii și de o modestă accelerare a prețurilor bunurilor industriale.

În pofida creșterii atât a măsurilor inflației generale, cât și a celor de bază, se așteaptă ca datele să nu schimbe semnificativ așteptările privind politica monetară pe termen scurt.

Oficialii BCE au semnalat deja că nivelurile ridicate ale inflației justifică condiții de creditare mai stricte.

Piețele anticipează ferm o majorare în iunie

Piețele financiare au integrat în mare măsură o creștere a dobânzii cu 25 de puncte de bază la reuniunea BCE din 11 iunie.

Investitorii anticipează, de asemenea, încă una sau două majorări ale dobânzilor mai târziu în cursul anului.

Persistă îngrijorarea că prețurile ridicate la energie s-ar putea răspândi mai larg în economie și ar putea genera presiuni inflaționiste mai persistente.

Factorii de decizie monitorizează îndeaproape dacă costurile energetice mai mari se transmit în alte sectoare și devin încorporate în comportamentul viitor de stabilire a prețurilor.

Potrivit opiniei dominante, chiar și dacă tensiunile geopolitice în curs s-ar rezolva pe termen scurt, daunele produse infrastructurii energetice și lanțurilor de aprovizionare ale companiilor s-au produs deja.

Ca urmare, se preconizează că normalizarea va fi graduală, menținând prețurile energiei la un nivel ridicat pe o mare parte din a doua jumătate a anului.

Îngrijorările privind creșterea limitează spațiul pentru înăsprire agresivă

Deși pare probabilă o nouă înăsprire a politicii, economiștii se așteaptă ca orice majorări de dobândă să fie relativ modeste comparativ cu ciclul agresiv de înăsprire din 2022.

O creștere economică mai slabă limitează capacitatea companiilor de a transfera costurile în creștere către consumatori.

Mai mulți indicatori, inclusiv sondajele indicelui managerilor de achiziții (PMI) și datele BCE, arată o presiune tot mai mare asupra economiei reale.

Analiștii se așteaptă, de asemenea, la noi revizuiri în scădere ale prognozelor de creștere deja modeste, pe măsură ce războiul din Iran continuă și prețurile ridicate la energie apasă asupra activității economice.

Poziția Europei ca importator net de energie o face deosebit de vulnerabilă la creșterea costurilor energetice.

Sectorul industrial al regiunii se confruntă deja cu provocări semnificative după pierderea gazului rusesc ieftin, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

Tarifele mai mari impuse de Statele Unite au adăugat la aceste presiuni.

Consumatorii și piața muncii în prim-plan

Gospodăriile continuă să dețină economii substanțiale, ceea ce ar putea susține cheltuielile de consum.

Totuși, experiența sugerează că, în perioade de incertitudine economică, consumatorii tind să devină mai prudenți.

Economiștii observă că, spre deosebire de valul de inflație din 2022, piața muncii arată acum semne de slăbiciune.

Această tendință ar putea consolida prudența consumatorilor și reduce riscul unei spirale puternice între salarii și prețuri.

Drept urmare, unii analiști consideră că, deși prețurile energetice mai ridicate ar putea continua să împingă inflația în sus, ele ar putea genera mai puține efecte inflaționiste de a doua rundă decât acum patru ani.

Aceasta ar putea reduce presiunea asupra BCE de a urma o cale mai agresivă de înăsprire monetară.

Între timp, sentimentul general al pieței a rămas relativ stabil, S&P 500 câștigând aproximativ un sfert de procent, iar Nasdaq urcând puțin peste 0,4%.