BCE majorează dobânzile pe fondul temerilor de inflație legate de Orientul Mijlociu

Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile joi, o decizie larg anticipată de pieţe, în timp ce factorii de decizie au urmărit să evite ca creşterea costurilor energetice legate de conflictul din Orientul Mijlociu să declanşeze presiuni inflaţioniste mai largi în întreaga zonă euro.

Decizia intervine în condiţiile în care inflaţia în zona euro, alcătuită din 21 de state membre, a depăşit 3% luna trecută, depăşind semnificativ ţinta BCE de 2%.

Preţurile mai mari ale petrolului şi gazelor au fost un factor‑cheie al creşterii, iar responsabilii politici avertizează că presiunile inflaţioniste ar putea persista dacă conflictul se prelungeşte mai mult decât se aşteaptă.

În declaraţia sa de politică monetară, BCE a afirmat că conflictul în curs generează riscuri inflaţioniste care justifică o politică monetară mai restrictivă.

"Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaţioniste, iar decizia de majorare a ratelor este robustă într-o gamă de scenarii care conturează modul în care şocul s-ar putea dezvolta şi ar afecta perspectiva pe termen mediu pentru zona euro," a declarat BCE într-un comunicat.

Previziuni de inflaţie revizuite în sus

În paralel cu majorarea ratelor, BCE şi‑a revizuit în creştere prognozele de inflaţie pentru anii următori.

Banca centrală se aşteaptă acum ca inflaţia să se situeze, în medie, la 3,0% în 2026, faţă de proiecţia de 2,6% publicată în martie.

Perspectiva inflaţiei pentru 2027 a fost de asemenea revizuită în sus la 2,3% faţă de 2,0%.

Măsura reflectă îngrijorările tot mai mari că costurile ridicate ale energiei ar putea conduce la creşteri de preţuri mai generalizate în economie şi ar putea influenţa aşteptările inflaţioniste pe termen mai lung ale firmelor şi gospodăriilor.

BCE semnalase majorarea ratelor cu mult înainte, vizând să liniştească pieţele că va acţiona hotărât pentru a menţine aşteptările inflaţioniste ancorate în pofida şocurilor externe.

Echilibrarea riscurilor inflaţioniste şi creşterii economice

Deşi preocupările legate de inflaţie s‑au intensificat, factorii de decizie rămân confruntaţi cu un echilibru dificil, deoarece creşterea economică în întreaga zonă euro rămâne modestă.

BCE şi‑a redus prognoza de creştere economică pentru 2026 la 0,8%, comparativ cu estimarea de 0,9% publicată cu trei luni înainte. Creşterea pentru 2027 este proiectată la 1,2%, subliniind îngrijorările privind dinamica economică a regiunii.

În declaraţie, banca centrală a recunoscut incertitudinea care înconjoară perspectivele.

"Efectele complete ale războiului asupra inflaţiei şi creşterii pe termen mediu vor depinde de intensitatea şi durata şocului de preţuri la energie, precum şi de amploarea efectelor sale indirecte şi de rundă a doua," a spus BCE.

Participanţii la piaţă se aşteaptă în prezent la două majorări de dobândă suplimentare în următorul an, pe măsură ce presiunile inflaţioniste persistă.

Totuşi, factorii de decizie vor proceda probabil cu prudenţă, având în vedere riscul ca costurile de împrumut semnificativ mai mari să slăbească şi mai mult activitatea economică şi să împingă blocul mai aproape de recesiune.

Ca urmare a deciziei de joi, rata de depozit de referinţă a BCE a urcat la 2,25%, în timp ce rata principală de refinanţare a crescut la 2,4%.

Accentul se mută către evaluarea făcută de Lagarde

Ulterior, atenţia s‑a mutat asupra comentariilor preşedintei BCE, Christine Lagarde, şi ale proaspăt învestitului vicepreşedinte Boris Vujcic la conferinţa de presă de după şedinţă.

Lagarde a subliniat importanţa avansării planurilor pentru euro digital.

"Este esenţial să se adopte rapid reglementarea privind instituirea euro digital."

De asemenea, ea a oferit o evaluare a condiţiilor economice actuale, remarcând că activitatea din sectorul producţiei a rămas relativ rezistentă în ciuda provocărilor tot mai mari.

Piaţa muncii rămâne rezistentă

Lagarde a spus că piaţa muncii continuă să dea semne de rezilienţă, în ciuda semnelor de răcire a cererii.

"Piaţa muncii rămâne rezilientă. Rata şomajului de 6,3% în aprilie rămâne aproape de minimele istorice. În primul trimestru s‑au creat locuri de muncă suplimentare, deşi într‑un ritm mai lent decât în ultimul trimestru din 2025."

Totuşi, ea a recunoscut apariţia unor semne de slăbiciune.

"Cererea de muncă s‑a temperat în continuare, iar firmele şi gospodăriile se aşteaptă ca piaţa muncii să se slăbească."

Referindu‑se la perspectiva economică mai largă, Lagarde a spus că sondajele recente indică o încetinire a activităţii în întreaga zonă euro, în special în sectorul serviciilor.

Între timp, cursul EUR/GBP a rămas în mare parte neschimbat în ultimele zile, pe măsură ce investitorii evaluau deciziile de politică monetară viitoare atât ale BCE, cât şi ale Băncii Angliei.

Perechea valutară era cotată la 0,8627, sub maximul de anul trecut de 0,8865, participanţii la piaţă urmărind îndeaproape semnalele bancherilor centrali privind traiectoria viitoare a ratelor dobânzilor.

Ultima decizie a BCE subliniază provocarea cu care se confruntă factorii de decizie atunci când încearcă să conţină inflaţia, susţinând totodată o economie care arată semne tot mai clare de încetinire a creşterii.