Cum ar putea IA remodela economia până în 2030? Anthropic prezintă 3 scenarii

Anthropic a încercat să răspundă uneia dintre cele mai importante întrebări economice ale erei IA: în ce măsură va remodela inteligența artificială economia?

Un nou studiu al companiei de IA conturează trei traiectorii potențiale până în 2030, de la o schimbare tehnologică relativ modestă similară impactului economic timpuriu al internetului, până la un scenariu extrem în care IA transformă rapid productivitatea, ocuparea forței de muncă și distribuția veniturilor.

Compania nu prevede care scenariu se va materializa în cele din urmă.

„Scenariile nu sunt previziuni și nu le atribuim nicio probabilitate; scopul lor este de a face comparabile consecințele diferitelor ipoteze”, a spus Anton Korinek, economist la Anthropic.

Economiștii companiei susțin, în schimb, că următorii unul‑doi ani ar putea oferi unele dintre primele indicii semnificative.

„Vom vedea în următorul an sau doi cât de rapid cresc capabilitățile, cât de rapid se difuzează tehnologia prin economie și cât de mari sunt câștigurile de productivitate în toate sectoarele pe care le atinge”, a spus Korinek.

Trei scenarii posibile pentru IA

Scenariile propuse de Anthropic se bazează pe ipoteze diferite privind viteza de îmbunătățire a capabilităților IA, gradul de adoptare a tehnologiei și măsura în care aceasta crește productivitatea în sarcinile pe care le afectează.

Cel mai precaut este scenariul schimbării modeste.

În acest scenariu, IA rămâne o tehnologie relativ minoră, generând câștiguri economice, dar menținând în mare măsură economia pe traiectoria sa actuală.

Până în 2030, doar 4% din sarcinile economice ar fi fost afectate de IA.

Productivitatea pentru aceste sarcini ar crește cu aproximativ 35%, jumătate din cazurile afectate fiind automatizate și jumătate augmentate.

La fiecare două sarcini automatizate de IA, s-ar crea o sarcină nouă care ar fi îndeplinită de munca cognitivă.

În acest scenariu, PIB‑ul ar fi cu 1,6% peste traiectoria fără IA în 2030, echivalentul a aproximativ 10 luni de creștere economică normală suplimentară cumulate pe patru ani.

Creșterea anuală ar ajunge la 2,4%, comparativ cu 2% fără IA.

Efectele asupra pieței muncii ar fi limitate.

Salariile medii ar fi cu 0,7% mai mari, iar rata șomajului ar fi de 3,9%, doar puțin peste rata de 3,8% presupusă pe traiectoria normală.

Scenariul schimbării substanțiale

Scenariul mediu prevede ca IA să devină o tehnologie esențială, cu un impact economic mai mare decât cel al internetului.

Până în 2030, IA ar afecta 12% din toate sarcinile economice, echivalentul a aproximativ 20% din sarcinile îndeplinite de lucrătorii cognitivi în 2025.

Productivitatea pentru sarcinile afectate ar crește cu aproximativ 57%.

Trei pătrimi dintre aceste cazuri ar fi automatizate, iar o pătrime augmentate.

Spre deosebire de scenariul modest, în care sarcinile noi compensează parțial automatizarea, realocarea forței de muncă devine mult mai semnificativă.

La fiecare patru sarcini automatizate, s-ar introduce o sarcină nouă care ar fi îndeplinită de lucrători cognitivi.

Consecințele macroeconomice ar fi, de asemenea, considerabil mai mari. PIB‑ul ar fi cu 8,3% peste traiectoria fără IA până în 2030, iar creșterea anuală s‑ar accelera la 5,4%.

Aceasta ar reprezenta o creștere remarcabilă din punct de vedere istoric.

În timpul boomului dot‑com din anii 1990, cea mai rapidă rată anuală de creștere a PIB‑ului SUA a fost de 4,7% în 1999.

Scenariul presupune, de asemenea, schimbări semnificative în ocuparea forței de muncă pe măsură ce lucrătorii se mută între ocupații și sectoare.

Scenariul extrem

La celălalt capăt al cadrului propus de Anthropic se află un rezultat în care IA transformă fundamental economia.

În scenariul extrem, IA ar afecta 30% din sarcinile economice până în 2030, echivalentul a aproximativ jumătate din sarcinile îndeplinite de lucrătorii cognitivi în 2025.

IA ar mai mult decât dubla productivitatea pentru sarcinile pe care le afectează, în timp ce 90% din cazurile afectate ar fi automatizate și doar 10% augmentate.

Scenariul elimină, de asemenea, ipoteza că automatizarea va genera suficiente sarcini cognitive noi pentru a compensa unele dintre locurile de muncă pierdute.

Accelerația economică rezultată ar fi fără precedent.

Până în 2030, PIB‑ul ar fi cu 32% peste traiectoria fără IA și cu 40% mai mare decât în mijlocul anului 2026. Creșterea anuală a PIB‑ului ar ajunge la 15,4%.

Dacă un astfel de ritm de creștere s‑ar menține, veniturile pe cap de locuitor s‑ar dubla aproximativ la fiecare cinci ani.

În comparație, veniturile pe cap de locuitor din SUA s‑au dublat istoric la aproximativ fiecare 35 de ani.

Dar câștigurile ar veni însoțite de o perturbare substanțială a pieței muncii.

IA ar putea remodela salariile și veniturile

Scenariul extrem proiectează salarii medii cu 9,7% peste traiectoria fără IA.

Totuși, creșterea generală a salariilor ascunde o schimbare majoră în modul în care este distribuită producția economică.

Anthropic estimează că 15% din PIB ar putea trece de la remunerarea muncii către randamentele investițiilor.

Aceasta ar însemna că beneficiile productivității conduse de IA nu ar fi neapărat distribuite în mod egal între lucrători și deținătorii de capital.

Șomajul ar crește, de asemenea, brusc, ajungând la 11,9% la nivelul economiei.

Aceasta ar fi semnificativ mai mare decât vârfurile înregistrate în timpul recesiunilor recente din SUA.

Rata anuală a șomajului a ajuns puțin sub 10% după criza financiară globală și în jur de 8% în timpul recesiunii provocate de Covid‑19.

Prin urmare, scenariul ilustrează tensiunea centrală legată de IA: tehnologia ar putea genera creșteri extraordinare ale producției economice, creând în același timp perturbări severe pentru lucrătorii ale căror sarcini devin automatizabile.

Ce se așteaptă americanii de la IA

Anthropic a chestionat, de asemenea, peste 10.000 de americani în august pentru a evalua cum percep oamenii capabilitățile actuale și viitoare ale IA, adoptarea acesteia și ușurința de a găsi un nou loc de muncă dacă sunt obligați să își schimbe ocupația.

Răspunsurile au indicat, în general, un rezultat între scenariul modest și cel extrem.

„Răspunsurile tipice ale respondenților implică rezultate apropiate de scenariul «schimbării substanțiale»: PIB‑ul este cu 10% mai mare până în 2030 decât ar fi fără IA, iar rata generală a șomajului a crescut până la aproximativ 5%. În jur de 10% dintre respondenți au opinii în concordanță cu scenariul extrem”, a declarat Anthropic.

Aceasta sugerează că publicul deja anticipează o transformare economică semnificativă, chiar dacă relativ puțini respondenți se așteaptă la cel mai disruptiv rezultat.

Economiștii rămân mai prudenți

Cercetătorii Anthropic subliniază că scenariile nu ar trebui interpretate ca o prognoză.

Incertitudinea reflectă dificultatea de a determina cât de rapid se vor îmbunătăți sistemele IA și cât de prompt le vor încorpora companiile în fluxurile de lucru reale.

Potrivit Anthropic, experții în IA se așteaptă, în general, ca tehnologia să se răspândească mai rapid, în timp ce economiștii tind să adopte o poziție mai precaută.