Valul de căldură din România declanșează secetă severă, distruge 90% din recoltele de floarea soarelui și porumb

România se confruntă în prezent cu consecințele unuia dintre cele mai severe valuri de căldură, care a avut un impact semnificativ asupra sectorului agricol al țării.

Căldura extremă, care a înregistrat temperaturi de peste 40°C în iulie, a provocat devastări pe scară largă, în special în rândul fermierilor de floarea soarelui și de porumb. În unele zone, acești fermieri raportează pierderi de recolte de până la 90%.

Valul de căldură provoacă daune semnificative culturilor în sudul României

Valul de căldură început în iulie a continuat până în august, făcând ravagii în regiunile agricole ale României, în special în partea de sud a țării.

Fermierii din Oltenia, o zonă cheie pentru agricultură, au fost printre cei mai afectați.

În județul Dolj, de exemplu, lipsa ploilor și temperaturile arzătoare i-au obligat pe fermieri să înceapă recoltarea floarea-soarelui cu trei săptămâni mai devreme decât de obicei, deoarece plantele au început să se usuce pe câmp.

Un fermier local, Dumitru Bita din satul Castranova, a evidentiat amploarea pagubelor. El a remarcat că în anii precedenți, randamentul său de floarea soarelui a fost în medie între 2.500 și 3.000 de kilograme la hectar.

Anul acesta, însă, se luptă să ajungă la 1.000 de kilograme la hectar. Această situație nu este exclusivă pentru Bita, deoarece mulți fermieri din regiune raportează pierderi similare.

Seceta severă agravează criza

Valul de căldură a dus și la o secetă gravă și continuă, agravând și mai mult dificultățile cu care se confruntă fermierii români.

Administrația Națională de Meteorologie a avertizat că seceta este de așteptat să persistă, fără precipitații semnificative la orizont. În județul Dolj, aproximativ 65% din toate culturile de floarea-soarelui au fost afectate, multe câmpuri fiind acum complet sterile.

Impactul secetei nu se limitează numai la culturi. În județul Galați, situat în partea de sud-est a țării, Lacul Talabasca este aproape în întregime uscat după trei luni fără ploaie. Această degradare a mediului este o reamintire clară a provocărilor mai largi pe care le reprezintă schimbările climatice, care afectează din ce în ce mai mult productivitatea agricolă a României.

Răspunsul guvernului și compensarea

Ca răspuns la pagubele agricole larg răspândite, guvernul României a anunțat mai multe măsuri de sprijinire a fermierilor afectați.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a confirmat că fermierii vor primi despăgubiri cuprinse între 200 și 250 de euro pe hectar de culturi deteriorate.

Fondurile totale estimate pentru acest program de compensare a secetei sunt de așteptat să fie între 500 și 600 de milioane de euro.

Guvernul caută, de asemenea, asistență financiară suplimentară din partea Comisiei Europene pentru a sprijini în continuare sectorul agricol în dificultate. Acest ajutor este crucial, deoarece mulți fermieri se confruntă cu o presiune financiară semnificativă din cauza pierderii recoltelor lor.

Pe lângă compensarea directă, guvernul analizează și alte măsuri, cum ar fi amânarea rambursării împrumuturilor pentru companiile agricole, pentru a ajuta la atenuarea impactului economic al secetei.

Nevoia de soluții pe termen lung

În timp ce răspunsul imediat al guvernului oferă o oarecare ușurare, valul de căldură și seceta în curs evidențiază nevoia de soluții pe termen lung pentru a aborda impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii.

Fermierii români sunt din ce în ce mai vulnerabili la fenomenele meteorologice extreme, iar fără investiții semnificative în practici și infrastructură agricolă durabilă, sectorul agricol al țării poate continua să se confrunte cu provocări severe.

Pe măsură ce situația se dezvoltă, este clar că sectorul agricol al României se află într-un moment critic. Valul de căldură nu numai că a devastat culturile, dar a subliniat și necesitatea urgentă a unei strategii cuprinzătoare pentru a atenua efectele schimbărilor climatice.

Fie prin gestionarea îmbunătățită a apei, prin adoptarea de culturi rezistente la secetă, fie prin alte inovații, România trebuie să se adapteze la noile realități ale unui climat în schimbare pentru a asigura viitorul industriei sale agricole.