Inflația rămâne cea mai mare îngrijorare a americanilor: va rămâne ea ridicată în al doilea mandat al lui Trump?

Inflația a fost o preocupare de top pentru americani și a fost un factor semnificativ în alegerile prezidențiale din 2024, ajutându-l pe Donald Trump să recâștige Casa Albă.

Odată cu revenirea lui Trump, întrebarea este acum: va persista inflația sau chiar va crește sub politicile sale?

De la tarife la importuri la posibile modificări la Rezerva Federală, planurile lui Trump ar putea avea efecte directe asupra prețurilor de consum și asupra puterii de cumpărare.

Americanii speră că Trump va obține o creștere puternică fără a stimula inflația în continuare.

Cu toate acestea, dacă politicile sale cresc prețurile, el ar putea cădea rapid în disfavoare.

Ce ar putea însemna planurile economice ale lui Trump pentru inflație?

Politicile economice trecute și propuse de Trump indică zone în care inflația ar putea crește.

Un element semnificativ al campaniei sale a fost angajamentul său față de tarife mari la importuri, în special din China.

Trump a sugerat un tarif de 60% pentru mărfurile chinezești și tarife la importuri în diferite sectoare.

Potrivit Biroului Național de Cercetare Economică, tarifele la import tind să crească prețurile de consum pe măsură ce companiile transferă costurile crescute către clienți.

Acest lucru ar putea duce la prețuri mai mari pentru orice, de la electronice la bunuri de uz casnic, afectând cheltuielile de zi cu zi ale americanilor.

Un alt risc inflaționist este potențiala influență a lui Trump asupra Rezervei Federale.

Dacă face presiuni asupra Fed pentru a menține ratele dobânzilor scăzute sau le aliniază cu propriile sale obiective economice, ar putea duce la mai multe stimulente fiscale decât sugerează politica obișnuită.

Ratele mai mici încurajează împrumuturile și cheltuielile, adăugând mai mulți bani economiei, ceea ce poate duce la creșterea prețurilor.

În 2024, randamentul obligațiunilor de trezorerie pe 30 de ani a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii doi ani, indicând așteptările pieței cu privire la inflație din cauza posibilelor cheltuieli guvernamentale sub Trump.

Acest comportament pe piață sugerează că unii comercianți cred că politicile lui Trump pot duce la continuarea sau chiar creșterea inflației.

Războaiele comerciale, reducerile de taxe și o Fed sub control ar putea vedea rapid inflația scăpată de sub control.

Un accent pe dereglementare și locuri de muncă

Una dintre promisiunile de campanie ale lui Trump a fost reducerea reglementărilor în industriile majore precum energia, banca, tehnologia și companiile aeriene.

Dereglementarea ar putea reduce costurile de operare, ar putea stimula crearea de locuri de muncă și ar putea duce la creștere în sectoare precum combustibilii fosili, finanțe și chiar criptomoneda.

Companiile de petrol și gaze, de exemplu, au înregistrat deja o creștere a prețurilor acțiunilor, deoarece piața se așteaptă la o administrație pro-foraj. Dar cum ar afecta acest lucru inflația?

Deși aceste politici pot încuraja expansiunea afacerilor și crearea de locuri de muncă pe termen scurt, ele pot contribui, de asemenea, la inflație în mod indirect.

De exemplu, într-o economie care are deja un șomaj scăzut, mai multe locuri de muncă deschise în sectoarele dereglementate ar putea duce la creșterea salariilor, deoarece companiile concurează pentru forță de muncă.

Creșterile salariale pot duce la creșterea costurilor bunurilor și serviciilor, ceea ce ar pune presiune asupra prețurilor.

Unii analiști subliniază că dereglementarea ar putea ușura inițial costurile pentru întreprinderi, dar impactul asupra prețurilor de consum este mai puțin sigur.

Dereglementarea singură nu va controla inflația dacă alți factori, cum ar fi tarifele și politica monetară, împing prețurile mai sus.

Impactul asupra muncii al politicilor stricte de imigrare

Propunerea lui Trump de deportări în masă a imigranților fără acte ar putea duce la deficit de forță de muncă în industriile puternic dependente de forța de muncă imigrantă, cum ar fi agricultura și construcțiile.

Potrivit American Farm Bureau Federation, aproximativ 50% dintre lucrătorii agricoli din SUA sunt imigranți fără acte.

O lipsă de forță de muncă în agricultură ar reduce probabil aprovizionarea cu alimente și ar crește prețurile la alimente.

În industrii precum construcțiile, ar putea apărea un efect similar.

Fără suficientă forță de muncă, costurile de construcție ar putea crește, ceea ce ar putea face locuințele și mai scumpe într-un moment în care ratele ipotecare sunt deja ridicate.

Aceste creșteri ar avea un impact asupra inflației prin creșterea costurilor în sectoarele care joacă un rol important în economie.

Cu toate acestea, tarifele lui Trump la importuri urmăresc să încurajeze producția internă și să readucă mai multe locuri de muncă pe pământul american.

Dacă va avea succes, acest lucru ar putea compensa o parte din pierderile de locuri de muncă din alte sectoare prin crearea de noi oportunități de angajare în producția industrială.

Dar nu este clar dacă aceste locuri de muncă în producție ar fi suficiente pentru a acoperi lipsurile de forță de muncă din agricultură sau construcții, două dintre industriile cele mai afectate de o posibilă creștere a deportării.

O bancă centrală controlată?

În primul său mandat, Trump a criticat adesea Fed pentru creșterea ratelor dobânzilor, susținând că a împiedicat creșterea economică.

Dacă încearcă să numească oficiali ai Fed care sunt mai aliniați cu opiniile sale economice, aceasta ar putea orienta politica Fed spre menținerea ratelor dobânzilor mai mici decât de obicei, în ciuda riscurilor inflaționiste.

Această abordare ar putea extinde economia prin stimularea cheltuielilor și a investițiilor, dar riscă să crească prețurile dacă inflația nu este controlată.

Rezerva Federală a fost de obicei o sursă de stabilitate, ajustând ratele pe baza datelor și a țintelor de inflație.

Cu toate acestea, dacă Trump exercită o influență semnificativă, există șansa ca Fed să acorde prioritate creșterii economice în detrimentul stabilității prețurilor.

Acest lucru ar putea crea ceea ce unii analiști numesc o economie „Trump-Whim”, în care riscurile de inflație cresc dacă politicile nu sunt bazate pe date.

Inflația vs. șomaj: ce contează mai mult pentru americani?

Când vine vorba de prioritățile economice, americanilor par să le pese mai mult de inflație decât de șomaj.

Inflația afectează pe toată lumea, deoarece erodează puterea de cumpărare la nivelul nivelurilor de venit, în timp ce șomajul are un efect mai concentrat asupra celor afectați direct.

Inflația ridicată face ca bunurile de bază să fie mai scumpe pentru întreaga populație, ceea ce poate genera nemulțumiri larg răspândite.

Studiile au arătat că inflația a jucat un rol major în alegerile anterioare, cum ar fi victoria lui Richard Nixon în 1968 și victoria lui Ronald Reagan în 1980.

Ambele alegeri au avut loc în perioade de inflație ridicată, ceea ce arată că alegătorii răspund puternic atunci când puterea lor de cumpărare este în pericol.

Administrația lui Trump ar trebui să-și echilibreze cu grijă obiectivele de creare de locuri de muncă și dereglementare cu controlul inflației, deoarece americanii ar putea să nu tolereze politicile care duc la creșterea prețurilor.

În general, poporul american are așteptări mari ca Trump să abordeze inflația și să consolideze economia, dar politicile sale pot prezenta compromisuri.

De exemplu, deși tarifele majorate ar putea sprijini producătorii americani, ar crește și costurile pentru consumatori, având un impact direct asupra inflației.

Dereglementarea ar putea crea locuri de muncă, dar poate contribui și la inflația determinată de salarii. Lipsa forței de muncă din politicile de imigrare ar putea crește costurile cu alimente și locuințe.

În cele din urmă, succesul lui Trump în satisfacerea cererilor economice ale alegătorilor va depinde de capacitatea sa de a gestiona aceste presiuni inflaționiste, sprijinind în același timp creșterea și crearea de locuri de muncă.