Ce motivează îngrijorările privind inflația din Marea Britanie?

Inflația din Marea Britanie a reintrat în lumina reflectoarelor, stârnind întrebări despre ceea ce urmează pentru economie.

După o scădere bruscă la 1,7% în septembrie 2024 – sub ținta de 2% a Băncii Angliei (BoE) pentru prima dată din 2021 – noile politici fiscale și riscurile globale creează noi provocări.

Datele Oficiului Național de Statistică (ONS) arată o contracție de 0,1% a PIB-ului pentru septembrie și o creștere de doar 0,1% în T3, mult mai slabă decât cea de 0,5% observată în T2.

Aceste cifre evidențiază fragilitatea redresării Marii Britanii.

Ce face ca inflația să crească din nou?

Doi factori principali sunt în joc: politicile fiscale interne și tensiunile comerciale globale.

Rachel Reeves, ministrul de finanțe al Marii Britanii, a introdus un buget de cheltuieli mari menit să stimuleze creșterea economică și să abordeze deficitele de finanțare.

Cu toate acestea, decizia de a finanța aceste măsuri cu majorări de taxe asupra angajatorilor se dovedește controversată.

Analiştii avertizează că costurile crescute ale afacerii vor fi transferate asupra consumatorilor, ducând la creşterea preţurilor la bunuri şi servicii.

În plus, creșterile persistente ale salariilor reprezintă o provocare continuă pentru Regatul Unit. Cu presiunile inflaționiste încă încorporate în economie, eforturile de stimulare a creșterii prin politici fiscale și monetare s-ar putea întoarce înapoi.

Banca Angliei (BoE) și-a revizuit deja în sus previziunile de inflație pentru următorii trei ani, recunoscând impactul inflaționist al politicilor lui Reeves.

La nivel global, tarifele propuse de președintele ales al SUA, Donald Trump, se adaugă mixului inflaționist.

Dacă Marea Britanie și alte națiuni ripostează, un război comercial ar putea diminua creșterea și ar putea duce la creșterea inflației.

Lanțurile globale de aprovizionare întrerupte ar putea crește costurile de producție și prețurile cu amănuntul, în special pentru țările dependente de import, cum ar fi Marea Britanie.

Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a avertizat cu privire la riscurile fragmentării economice, deși nu s-a oprit să speculeze asupra unor rezultate specifice.

Privind în viitor, economiștii estimează că inflația din Regatul Unit ar putea urca la 3% până în T3 2025, depășind prognoza BoE de 2,8%.

În combinație cu efectele inflaționiste ale majorărilor de taxe interne, întreprinderile se confruntă cu o dublă constrângere, ridicând îngrijorări cu privire la creșterea susținută a prețurilor și la o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor.

De ce încetinește creșterea PIB-ului?

Economia Regatului Unit se luptă să mențină impulsul după revenirea de la începutul anului 2024.

Datele ONS dezvăluie că serviciile, cea mai mare parte a economiei, au rămas stagne în T3.

Între timp, sectoarele de producție și construcții s-au contractat, contribuind la creșterea slabă a PIB-ului de 0,1% în T3.

În mod alarmant, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 0,1% în aceeași perioadă și nu a înregistrat o creștere anuală din 2022.

Recuperarea post-pandemie a fost mai slabă decât se aștepta. În timp ce PIB-ul este acum cu 3% peste nivelurile pre-COVID, acesta este un câștig modest în comparație cu alte economii avansate.

Doar Germania, care s-a confruntat cu provocări similare, cum ar fi creșterea costurilor energiei, s-a descurcat mai rău în economiile majore.

Brexitul continuă să cântărească mult asupra Regatului Unit, exacerbând deficitul de forță de muncă și perturbând relațiile comerciale.

Disponibilitatea redusă a lucrătorilor a făcut ca întreprinderile să se confrunte cu costuri mai mari, iar aceste presiuni sunt transmise printr-o creștere mai puternică a salariilor, pe care Banca Angliei (BoE) o consideră îngrijorătoare pentru gestionarea inflației.

Combinația dintre serviciile de plată, o forță de muncă în scădere și incertitudinile geopolitice, cum ar fi politicile comerciale ale SUA, lasă perspectivele de creștere ale Regatului Unit fragile.

Politicile fiscale ajută sau dăunează?

Bugetul lui Rachel Reeves urmărește stimularea creșterii economice prin creșterea cheltuielilor publice și reforme de reglementare.

Include mai multe finanțări pentru NHS, un pas așteptat de mult după ani de austeritate.

Cu toate acestea, decizia ei de a majora contribuțiile angajatorilor la asigurările naționale și alte taxe a atras critici.

Aceste măsuri sunt văzute ca fiind inflaționiste, transferând efectiv costurile asupra consumatorilor.

Reeves se confruntă, de asemenea, cu scepticismul față de obiectivele sale ambițioase, cum ar fi obținerea celei mai rapide creșteri a PIB-ului pe cap de locuitor dintre țările G7 timp de doi ani consecutivi. Cu o creștere a PIB-ului de doar 0,1% în T3, această țintă pare îndepărtată.

Pe partea pozitivă, investițiile în afaceri au crescut cu 1,2% în T3, marcând patru trimestre consecutive de creștere.

Cu toate acestea, analiști precum Sanjay Raja de la Deutsche Bank avertizează că taxele mai mari asupra întreprinderilor ar putea încetini investițiile și angajările în 2025.

Ce urmează pentru economia Marii Britanii?

Calea înainte este incertă. Reeves s-a angajat să „oferă creștere prin investiții și reforme”, dar încrederea slabă a consumatorilor și a întreprinderilor poate împiedica progresul.

Economiștii subliniază că Regatul Unit a crescut doar în două din ultimele șase luni, sugerând provocări structurale mai profunde.

BoE are în vedere, de asemenea, să pună pauze în politica sa monetară.

A redus ratele dobânzilor la 4,75% la începutul acestei luni, dar a semnalat că reducerile suplimentare ar putea fi limitate.

Așteptările investitorilor pentru reducerea ratelor până în 2025 au fost deja reduse, reflectând aceste riscuri.

În ciuda eforturilor guvernului și ale BoE, analiștii se așteaptă ca creșterea PIB-ului să rămână modestă.

Prognozele sugerează că cheltuielile guvernamentale și reducerea presiunilor inflaționiste vor susține creșterea pe termen scurt.

Cu toate acestea, riscurile geopolitice, potențialele războaie comerciale și pașii greșiți în politica internă ar putea limita aceste câștiguri.

În timp ce inflația s-a răcit de la maximele sale post-pandemie, noile politici fiscale și riscurile comerciale globale amenință să inverseze acest progres.