Criza guvernamentală a Franței: un avertisment pentru stabilitatea financiară

Franța este în pragul unei crize politice și financiare, guvernul minoritar al premierului Michel Barnier fiind amenințat cu colapsul.

Un vot de neîncredere iminent și negocierile bugetare controversate au zguduit piețele, împingând costurile de împrumut ale Franței la niveluri comparabile cu Grecia lovită de criză.

Această suferință politică, combinată cu creșterea nivelului datoriilor Franței, a plasat traiectoria economică a țării sub microscop.

Ce se întâmplă în guvernul Franței?

Prim-ministrul Michel Barnier se confruntă cu presiuni crescânde pentru a adopta un buget pe 2025, menit să reducă deficitul Franței.

Bugetul propune majorări de taxe și reduceri de cheltuieli de 60 de miliarde de euro pentru a aduce deficitul de la 6% la 5% din PIB anul viitor.

Cu toate acestea, partidele de opoziție atât de extremă stângă, cât și de extremă dreaptă au rezistat acestor măsuri, acuzând guvernul că le ignoră prioritățile.

Mitingul Național de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen a cerut noi concesii.

În timp ce Barnier a renunțat deja la o creștere planificată a taxelor la electricitate, Mitingul Național face eforturi pentru creșterea pensiilor, politici mai dure de imigrare și păstrarea rambursărilor de medicamente.

Le Pen a avertizat că, dacă aceste cereri nu sunt îndeplinite, partidul ei va sprijini un vot de cenzură încă de săptămâna viitoare.

Cum afectează bugetul costurile de împrumut ale Franței?

Costurile de împrumut ale Franței au crescut brusc în ultimele luni.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a urcat la 3%, egalând pentru prima dată costurile de împrumut ale Greciei.

Acest lucru a schimbat complet percepția investitorilor asupra bonității franceze. În timpul crizei datoriilor din zona euro din 2012, randamentele franceze au fost cu 37 de puncte procentuale mai mici decât cele ale Greciei.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și germane pe 10 ani, un indicator cheie de risc, s-a mărit la 82 de puncte de bază, comparativ cu sub 50 de puncte de bază înainte ca președintele Emmanuel Macron să convoca alegeri anticipate în iunie.

Această divergență reflectă îngrijorările investitorilor cu privire la instabilitatea politică a Franței și la creșterea raportului datorie/PIB, în prezent la 112% și în creștere.

Între timp, fostele țări afectate de criză, precum Grecia, Portugalia și Spania, au făcut progrese semnificative în reducerea poverii datoriei.

Raportul datoriei Greciei/PIB a scăzut de la peste 200% în timpul pandemiei la aproximativ 160% astăzi, cu o traiectorie descendentă proiectată. Franța, în schimb, se confruntă cu provocări fiscale tot mai mari.

De ce se luptă guvernul Franței să guverneze?

Alegerile parlamentare din iunie-iulie au lăsat Franța cu un parlament suspendat, împărțit în trei blocuri majore: Noul Front Popular de stânga, centriștii lui Macron și Mitingul Național al lui Le Pen.

Niciunul nu a obținut o majoritate totală.

Macron l-a numit pe Barnier prim-ministru, bazându-se pe sprijinul condiționat al Mitingului Național pentru a adopta legislația.

Cu toate acestea, Le Pen s-a distanțat din ce în ce mai mult de guvern. În timp ce partidul ei a oferit inițial sprijin tacit, ea a stabilit acum câteva „linii roșii” care trebuie îndeplinite pentru a evita un vot de cenzură.

Acestea includ eliminarea reducerilor propuse la securitatea socială și oferirea de politici mai solide privind criminalitatea și migrația.

Barnier a avertizat că un colaps al guvernului ar putea duce la tulburări financiare.

Ministrul de Finanțe, Antoine Armand, a făcut ecou aceste preocupări, asemănând potențialele consecințe cu „un avion care se blochează la altitudine”.

Care sunt implicațiile pieței?

Incertitudinea politică a declanșat o vânzare a activelor franceze.

Investitorii se tem că un vot de cenzură ar putea deraia reformele fiscale, întârziind eforturile cruciale de reducere a deficitului.

Randamentele obligațiunilor franceze au crescut, iar volatilitatea pieței rămâne ridicată.

Cu toate acestea, s-a observat o anumită stabilizare spre sfârșitul lunii noiembrie, diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane s-a redus cu patru puncte de bază, cea mai mare scădere din iulie.

Acțiunile bancare franceze au înregistrat, de asemenea, câștiguri modeste, Société Générale și BNP Paribas crescând cu 1,8%, respectiv 0,9%.

Cu toate acestea, analiștii avertizează că această ușoară redresare nu inversează tendința mai largă de scădere a încrederii investitorilor.

Pe măsură ce Barnier se confruntă cu un parlament divizat și cu cereri în creștere din partea Mitingului Național, piețele rămân precaute față de instabilitatea prelungită.

Ce se întâmplă dacă guvernul se prăbușește?

Dacă guvernul va cădea, Franța nu se va confrunta cu o închidere ca în Statele Unite.

Acest lucru se datorează prevederilor constituționale care permit colectarea temporară a impozitelor și cheltuielile prin decret.

Cu toate acestea, incertitudinea politică ar putea întârzia reformele critice și ar putea slăbi poziția Franței în zona euro.

Administrația lui Barnier va continua în calitate de interimar, dar Macron ar trebui să numească un nou premier pentru a naviga într-un parlament fracturat.

Acest proces ar putea eroda și mai mult încrederea pieței și ar putea crește costurile de împrumut.

Uniunea Europeană și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea. Traiectoria fiscală a Franței este monitorizată îndeaproape de Comisia Europeană, care impune statelor membre să mențină deficitele sub 3% din PIB.

Nerespectarea acestor reguli ar putea crea un precedent periculos pentru zona euro.

De ce contează asta pentru zona euro?

Franța este a doua cea mai mare economie din zona euro, iar sănătatea sa fiscală are implicații semnificative pentru stabilitatea regională.

În timpul crizei datoriilor din 2012, țări precum Grecia și Portugalia s-au confruntat cu dificultăți financiare severe, care amenință viabilitatea monedei euro.

În timp ce Banca Centrală Europeană a intervenit atunci prin cumpărarea de obligațiuni, un sprijin similar nu mai este garantat.

O creștere a costurilor împrumuturilor franceze ar putea afecta zona euro, crescând costurile de finanțare pentru alte state membre.

De asemenea, investitorii pot pune la îndoială credibilitatea regulilor fiscale ale UE dacă Franța, o economie de bază, continuă să depășească limitele deficitului fără consecințe.

Ce urmează pentru Franța?

Următorul test major al lui Barnier este votul bugetului asigurărilor sociale de luni, 2 decembrie.

Dacă guvernul invocă articolul 49.3 din Constituție pentru a ocoli parlamentul, este probabil ca partidele de opoziție să depună o moțiune de cenzură.

Rămâne de văzut dacă Mitingul Național al lui Le Pen se aliniază cu stânga pentru a răsturna guvernul.

Pe măsură ce piețele urmăresc îndeaproape, mizele sunt mari. Un colaps guvernamental ar adânci provocările fiscale ale Franței și ar risca o instabilitate financiară mai mare.

Criza care se desfășoară servește și ca o reamintire a relației fragile dintre politică și economie din zona euro.