Ce s-ar întâmpla cu economia SUA dacă Trump îl concediază pe Jerome Powell?

Rezerva Federală este cea mai puternică bancă centrală din lume. Gestionează dolarul, ancorează ratele dobânzilor globale și joacă un rol central în stabilitatea financiară.

Independența sa față de presiunea politică a fost tratată ca nenegociabilă încă de la crearea sa.

Dar acum acea independență este testată. Se spune că președintele Donald Trump se uită la opțiuni pentru a-l demite pe președintele Fed, Jerome Powell.

Dacă Trump urmează, consecințele nu se vor limita la SUA. Ar putea declanșa o reacție în lanț pe piețele globale, valute, sisteme de credit și fluxuri comerciale.

Este chiar posibil să concediezi scaunul Fed?

Din punct de vedere legal, Powell poate fi eliminat doar „pentru motiv”, nu pentru dezacorduri de politică. Dar această barieră este contestată.

Echipa juridică a lui Trump testează un caz de la Curtea Supremă care implică alte agenții independente.

Dacă Curtea slăbește sau răstoarnă precedentul executorului lui Humphrey din 1935, Trump ar putea câștiga autoritatea de a-l înlătura pe Powell fără motiv.

Citește mai mult: Războiul lui Trump cu Rezerva Federală: în interiorul luptei legale pentru concedierea lui Jerome Powell

Trump l-a numit pe Powell „prea târziu și greșit” pentru că nu a redus ratele dobânzilor mai repede și spune că are puterea de a-l elimina „foarte repede”.

Consilierii Casei Albe studiază dacă o concediere este fezabilă conform noilor interpretări legale.

Dacă Curtea dă undă verde, înlăturarea lui Powell ar putea deveni realitate. Și asta ar avea un cost mare.

Ce se întâmplă cu Fed dacă Powell pleacă?

Powell nu este o bancă centrală unică. El conduce un comitet format din 12 membri care stabilește politica monetară.

Dar înlăturarea lui ar declanșa probabil un val de demisii.

Asta îi oferă lui Trump șansa de a instala loialiști, transformând Fed într-un instrument politic.

Costul imediat ar fi prăbușirea independenței băncii centrale.

Investitorii nu ar mai avea încredere în Fed pentru a lupta împotriva inflației sau pentru a gestiona masa monetară pe baza datelor economice.

Banca centrală va deveni parte a puterii executive. Rezultatul va fi o pierdere a credibilității care ar putea dura decenii pentru a repara.

Un prim exemplu este Turcia, unde președintele Erdogan i-a îndepărtat pe liderii băncilor centrale care s-au opus reducerii ratelor dobânzilor.

Rezultatul a fost o inflație de peste 70%, o monedă în cădere liberă și o ieșire a capitalului.

Desigur, SUA au mai multe protecții încorporate, dar direcția de deplasare ar fi aceeași.

Ce ar face piețele?

Piața de obligațiuni ar fi prima care va reacționa. Investitorii ar presupune că orice înlocuitor al lui Powell va urma impulsul lui Trump pentru rate mai mici, chiar dacă inflația nu a atins încă ținta de 2%.

Aceasta implică mai multe împrumuturi guvernamentale finanțate prin relaxare cantitativă.

Randamentele trezoreriei ar crește pe măsură ce investitorii renunță la obligațiuni. Prețurile obligațiunilor ar scădea, creând pierderi masive de hârtie pentru bănci, fonduri de pensii și asigurători.

Lichiditatea s-ar putea usca rapid. Trezoreria este utilizată ca garanție pe piețele financiare.

Dacă valoarea lor scade, instituțiile ar trebui să dezlege. Acest lucru ar putea crea o criză de credit care s-ar putea răspândi la nivel global.

Piața de valori ar suferi probabil un șoc inițial. Pentru referință, piața de valori din SUA reprezintă aproximativ 60% din bursa globală.

O vânzare bruscă ar putea lovi S&P 500, declanșând întrerupătoare de circuit, așa cum sa văzut în momentele de criză trecute.

Ar putea avea loc un scurt miting dacă un nou scaun Fed reduce ratele, dar asta nu va dura. Creșterea randamentelor, inflația și teama de o Fed condusă de politici ar împinge acțiunile pe un teritoriu mai volatil.

Ce se întâmplă cu dolarul?

Pe termen scurt, dolarul ar putea crește. Lichidările forțate și apelurile în marjă pot stimula temporar cererea de dolari. Dar pe termen lung, imaginea se întunecă.

Puterea dolarului depinde de încredere. Dacă investitorii cred că politica monetară a SUA nu mai este ghidată de stabilitatea pe termen lung, această încredere se estompează.

Așteptările inflaționiste ar deveni neancorate. Dacă piețele cred că Fed nu va crește ratele pentru a limita prețurile în creștere, inflația devine auto-împlinită.

Rezultatul ar fi un dolar mai slab, creșterea prețurilor de import și scăderea salariilor reale.

Dolarul este moneda de rezervă a lumii. Dacă își pierde acest statut, va afecta fiecare economie.

Țările și corporațiile ar începe să se îndepărteze de dolari în favoarea euro, yuani sau active susținute de mărfuri. Dedolarizarea s-ar accelera cu siguranță.

Cum ar afecta acest lucru economia reală?

Piața imobiliară ar putea experimenta o scindare confuză. Dacă Fed reduce ratele sub presiunea politică, ratele ipotecare ar putea scădea, oferind cumpărătorilor mai bogați o fereastră temporară.

Dar creșterea inflației ar compensa acest beneficiu. Pentru majoritatea oamenilor, prețurile mai mari, standardele mai stricte de creditare și instabilitatea pieței ar anula orice câștig. Proprietatea de casă ar deveni mai dificilă, nu mai ușoară.

Piețele de credit s-ar înăspri. Randamentele trezoreriei sunt folosite pentru a stabili prețul pentru orice, de la împrumuturi auto până la datoria corporativă.

Dacă randamentele respective nu mai sunt considerate fiabile, primele de risc cresc.

Companiile s-ar confrunta cu costuri mai mari de împrumut. Întreprinderile mici care sunt deja sensibile la condițiile de credit ar fi lovite primele.

Investițiile străine directe ar încetini sau s-ar opri. Multinaționalele nu pot face planuri pe termen lung într-o țară în care politica monetară este imprevizibilă și politizată.

În cele din urmă, fluxurile comerciale globale s-ar modifica complet în timp ce capitalul se deplasează către jurisdicții mai sigure.

Ar putea acest lucru să rupă sistemul?

Credibilitatea instituțională a Fed este una dintre ultimele parapeți din sistemul economic american.

Demiterea lui Powell ar trimite un mesaj că chiar și această balustradă este acum supusă politicii.

Investitorii și factorii de decizie ar începe să stabilească prețul „riscului politic” pentru activele americane, ceva de obicei rezervat piețelor emergente.

Modelele de risc ar fi actualizate. Instituțiile ar putea începe să ia în considerare controlul capitalului sau interferența politică ca parte a expunerii lor în SUA.

Națiunile G7 ar putea lua în considerare coordonarea unui răspuns pentru a stabiliza piețele globale în cazul în care dolarul se clătește. Unii discută deja despre alternative la sistemul actual al monedei de rezervă.

Discuțiile despre existența unui coș mixt de valute sau drepturi speciale de tragere (DST) sunt deja în creștere.

Care este consecința pe termen lung?

Înlăturarea lui Powell nu ar însemna doar înlocuirea unui bancher central. Ar modifica complet modul în care funcționează Rezerva Federală și rolul pe care îl joacă în economie.

Dacă va deveni un instrument al Casei Albe, piețele se vor adapta. Dar poate nu într-un mod care să beneficieze SUA.

Odată ce încrederea este pierdută, aceasta nu poate fi recâștigată cu ușurință.

SUA ar trece de la a fi cea mai stabilă putere economică la a fi tratată mai mult ca un împrumutat cu risc ridicat.

Inflația ar fi mai greu de controlat. Capitalul ar fi mai greu de atras. Creșterea economică ar deveni mai volatilă.

Dacă Powell este concediat, reacția imediată a pieței poate fi ascuțită, dar adevăratul pericol este pe termen lung.

Investitorii, instituțiile și guvernele străine ar vedea asta nu doar ca o schimbare a personalului, ci ca o schimbare a regimului.

Rezerva Federală nu ar mai fi văzută ca o ancoră pentru finanțele globale. Ar fi văzut ca un instrument al politicii.

Și asta ar marca sfârșitul unei ere.