Cum tarifele și tehnologia remodelează economia Braziliei din interior spre exterior

Economia Braziliei nu apare adesea pe prima pagină a ziarelor. Dar povestea devine din ce în ce mai interesantă pe zi ce trece.

Confruntându-se cu presiunea forțelor puternice din străinătate și cu schimbări profunde acasă, țara trasează un curs care i-ar putea redefini viitorul.

Tensiunile comerciale cu Statele Unite, schimbarea modelelor de lucru alimentate de tehnologie și alegerile politice îndrăznețe rescriu regulile. Ceea ce se va desfășura în continuare nu numai că va modela creșterea Braziliei, ci va influența și modelele globale de comerț și muncă.

Cât de profundă este încetinirea economică a Braziliei?

Scăderea de 0,74% a indicelui activității economice din Brazilia în luna mai a părut șocantă. Analiștii nu se așteptau la aproape nicio schimbare. Cu toate acestea, cifra anuală a arătat totuși o creștere de 3,16% față de mai 2024.

Banca Centrală a crescut rata dobânzii de referință, Selic, la 15% în iunie, cea mai mare din ultimele două decenii. Scopul este de a combate inflația, care rămâne încăpățânată peste ținta de 3%, cu presiunea unei piețe a muncii puternice și a cheltuielilor guvernamentale ridicate.

Ratele ridicate ale dobânzilor înseamnă că împrumuturile costă mai mult, încetinind investițiile în afaceri și cheltuielile de consum. Politica strictă se va menține probabil până când inflația se va răci, frânând creșterea.

Dar economia Braziliei nu se luptă doar cu factori interni. Șocurile externe, în special tarifele americane, sporesc incertitudinea.

Ce impact au cu adevărat tarifele americane asupra Braziliei?

Decizia președintelui Trump de a impune un tarif de 50% pentru multe produse braziliene este o primă pagină a ziarelor. Dar daunele economice reale sunt mai limitate decât pare.

SUA preiau doar 12% din exporturile Braziliei, comparativ cu 75% pentru Mexic și Canada. China este cel mai mare cumpărător al Braziliei, reprezentând 28% din exporturi, aproape triplu față de cota SUA.

Tarifele lui Trump exclud aproape 700 de produse, inclusiv avioane, energie și suc de portocale. Tarifele vizează în principal mărfuri precum carnea de vită și cafeaua. Experții se așteaptă ca Brazilia să găsească alte piețe pentru aceste bunuri cu doar mici reduceri de preț.

Volumul comerțului Braziliei este, de asemenea, mai mic decât cel al multor țări. Exporturile și importurile reprezintă 36% din PIB-ul său, aproximativ jumătate din nivelul vecinilor precum Mexic. Această deschidere mai mică protejează Brazilia de șocurile comerciale.

Cu toate acestea, nu toate regiunile vor face față tarifelor în mod egal. Nord-Estul, care exportă bunuri cu forță de muncă intensivă, cum ar fi fructe proaspete și textile, se confruntă cu un tarif complet de 50% și ar putea suferi mai multe pierderi de locuri de muncă.

Capacitatea guvernului de a oferi sprijin țintit va fi esențială pentru a evita daune mai profunde.

De ce piața muncii din Brazilia se mișcă sub suprafață?

Forța de muncă informală din Brazilia este în creștere, în special în ceea ce privește munca la cerere. De la sosirea Uber în 2014, mulți brazilieni au acceptat locuri de muncă bazate pe aplicații în livrare, ride-sharing și servicii interne.

Aceste locuri de muncă promit flexibilitate, dar adesea înseamnă venituri instabile și fără protecție a forței de muncă.

Datele agenției de statistică din Brazilia arată că 77% dintre angajații din aplicații au sub 40 de ani, iar 59% sunt negri sau pardo, subliniind modul în care economia gig întărește inegalitățile de lungă durată.

Muncitorii se confruntă cu control algoritmic fără transparență, reguli arbitrare și eforturi din partea companiilor de a perturba organizarea sindicală.

Pandemia a expus aceste vulnerabilități, deoarece lucrătorii de livrare au fost etichetați ca esențiali, dar au rămas neprotejați. Grevele din 2020 au evidențiat cererile pentru salarii mai bune, echipamente și transparență.

Ca răspuns, Brazilia este pionier într-o economie digitală solidară, un model în care lucrătorii dețin și controlează platformele lor.

Cooperative precum Señoritas Courier și Liga Coop creează alternative la platformele mari de tehnologie. Acest model se concentrează pe guvernanța democratică, transparența și proprietatea colectivă a datelor și tehnologiei.

Cu toate acestea, aceste eforturi se confruntă cu obstacole. Le lipsește finanțarea în comparație cu marile corporații și se luptă cu complexitatea organizațională și incertitudinea juridică. Fără sprijin politic, aceste modele riscă să rămână marginale.

Cum folosește Lula tarifele pentru a consolida poziția Braziliei?

Președintele Luiz Inácio Lula da Silva a refuzat să cedeze presiunilor americane legate de procesul lui Bolsonaro și de tarife. El insistă să negocieze de la egal la egal, apărând suveranitatea Braziliei.

Sondajele arată că aprobarea sa a crescut de la tarife, 50,2% susținându-l acum, comparativ cu 49,7% care îl dezaprobă. Între timp, 63% dintre brazilieni au păreri negative despre Trump.

Lula transformă disputa în capital politic acasă și împinge Brazilia să reducă dependența de SUA. El curtează partenerii BRICS și extinde legăturile cu China, India și Asia de Sud-Est.

Ministrul de externe al Chinei și-a exprimat recent sprijinul puternic pentru suveranitatea Braziliei și opoziția față de "tarifele abuzive".

Brazilia urmărește, de asemenea, noi acorduri comerciale, inclusiv cu Uniunea Europeană și Mercosur, încercând să diversifice piețele de export și să reducă vulnerabilitatea la acțiunile unilaterale ale SUA.

Cum arată viitorul economic al Braziliei?

Brazilia este prinsă între provocările interne și externe, dar dă dovadă de reziliență prin diversificare și inovare.

Încetinirea economiei din cauza ratelor și tarifelor ridicate este reală, dar gestionabilă. Cota limitată a comerțului SUA și legăturile tot mai mari cu China amortizează lovitura.

În ceea ce privește forța de muncă, creșterea economiei gig alimentează riscurile sociale, dar declanșează și modele colective inovatoare care ar putea remodela munca dacă li se oferă suficient sprijin.

Guvernul lui Lula va trebui să susțină aceste modele cu cadre legale și finanțare clare.

Din punct de vedere politic, Brazilia se îndreaptă spre o politică externă mai multipolară, mai puțin dependentă de SUA.

Această schimbare oferă o putere de negociere mai mare, dar vine cu provocarea de a echilibra relațiile cu parteneri puternici, dar uneori concurenți.

Investitorii și consumatorii ar trebui să privească Brazilia nu doar ca o țară lovită de tarife sau inflație, ci ca o națiune care își remodelează economia și piața muncii în propriile condiții.

Povestea nu este doar despre luptă, ci despre noi forme de cooperare economică și o reorientare strategică care ar putea modela viitorul Americii Latine.