Economia Ungariei în dificultate: Poate Orbán să-și depășească propriul model?

Economia Ungariei a depășit acum o încetinire economică obișnuită.

Inflația a scăzut de la recorduri, dar încă se menține peste nivelul de confort. Creșterea a stagnat. Costurile împrumuturilor sunt pedepsite.

Și vestea se înrăutățește pentru actualul regim, deoarece o nouă mișcare de opoziție este acum în frunte în sondaje pentru prima dată în mai bine de un deceniu.

Viktor Orbán și-a construit mașinăria politică pe promisiunea stabilității și a nivelului de trai în creștere.

Dar când această mașinărie politică încetează să funcționeze, poate că e timpul pentru o schimbare.

Un model construit în vremuri bune lucrează acum împotriva sa

A doua mandat a lui Orbán a început în 2010, iar atunci modelul său economic a început să intre în vigoare.

A respins austeritatea și a strâns venituri din băncile și utilitățile deținute de străini.

Guvernul a naționalizat pensiile private, iar banca centrală a promovat ulterior creditul ieftin sub conducerea lui György Matolcsy.

Plafonările prețurilor la utilități au devenit o politică permanentă. Banii publici circulau către firmele interne prin subvenții și scheme speciale de creditare.

Aceste măsuri au ajutat Ungaria să iasă din recesiunea post-2008 și au oferit guvernului spațiu pentru a face campanie pe tema "suveranității economice".

Modelul se baza pe trei stâlpi. Banii ieftini au făcut ușor pentru guvern gestionarea unor bugete expansioniste.

Fondurile UE și producătorii străini au asigurat investiții stabile. O nouă clasă de afaceri internă s-a format în jurul contractelor de stat și a băncilor legate de guvern.

Această rețea a devenit o parte centrală a structurii politice a administrației. Atâta timp cât creșterea era constantă și inflația scăzută, slăbiciunile acestui sistem rămâneau ascunse.

Acest lucru s-a schimbat după șocul inflației din 2022 și 2023, când Ungaria a înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri din UE.

Inflația anuală a atins un vârf de aproape 25%. Prețurile alimentelor au crescut mult mai rapid.

Banca centrală a ridicat ratele dobânzilor la un maxim din ultimii douăzeci de ani. Salariile reale au scăzut, iar gospodăriile și-au pierdut puterea de cumpărare.

Guvernul a încercat să atenueze impactul prin reduceri de taxe și bonusuri, dar amploarea inflației a făcut acest lucru dificil.

Scandalurile de corupție au sporit frustrarea publică. De asemenea, au subliniat cât de mulți bani publici circulau prin canale protejate politic, cu puțină supraveghere.

Impactul inflației a scos la iveală probleme mai profunde

Ungaria a intrat în șocul inflației cu slăbiciuni structurale deja existente. Fondurile UE în valoare de aproximativ 20 de miliarde de euro rămân înghețate din cauza preocupărilor legate de statul de drept.

Investitorii au devenit precauți față de taxele bruște și schimbările reglementărilor.

Acest lucru a crescut costurile de împrumut ale Ungariei. Randamentul obligațiunilor pe zece ani a rămas aproape de 7% timp de un an.

Costurile serviciului datoriei au crescut la aproximativ 5% din PIB, cel mai mare nivel din UE.

Acestea sunt cifre dificile pentru o țară cu o creștere lentă.

Deficitul bugetar a atins 4,9% din PIB în 2024 și se așteaptă să crească.

Ungaria a cheltuit masiv pe programe care nu cresc productivitatea, în timp ce sănătatea, educația și cercetarea au primit mai puțină atenție.

Această combinație a funcționat în anii de credit ieftin, dar acum limitează capacitatea țării de a se redresa.

Creșterea a stagnat și este mai slabă decât în economiile vecine din Europa Centrală.

Multe companii întârzie investițiile deoarece mediul economic pare incert.

Poziția actuală a Ungariei este un amestec de creștere moderată, inflație ridicată și o traiectorie fiscală dificil de gestionat.

Scandalurile din fundațiile legate de banca centrală au agravat situația.

Aceste fundații au primit peste 800 de milioane de euro pentru obiective publice, dar au investit în artă și proprietăți de lux.

Auditorii au raportat că sunt aproape de insolvență și ar putea avea nevoie de încă un miliard de euro.

Investigațiile privind stilul de viață al unor figuri de afaceri bine conectate au devenit virale online.

Aceste povești au întărit senzația că modelul economic devenise mai mult despre insideri decât despre progres larg.

Fonduri UE, întârzieri în investiții și o opoziție în creștere

Relația Ungariei cu Bruxelles-ul joacă acum un rol important în economie.

Comisia Europeană a încercat să lege eliberarea fondurilor suspendate de reformele judiciare și anticorupție.

Guvernul susține că condițiile sunt politice.

Oricum ar fi, absența acestor bani încetinește investițiile.

Pentru o economie de dimensiuni medii, diferența este semnificativă. Analiștii notează că Ungaria cheltuiește peste 10% din PIB pentru programe interne de dezvoltare, aproximativ dublu față de media OECD, iar multe dintre aceste programe sunt strâns legate de firme cu conexiuni politice.

Serviciile publice arată efectele. Spitalele se confruntă cu lipsuri. Școlile se confruntă cu facilități învechite.

Aceste probleme nu sunt noi, dar par mai accentuate atunci când salariile reale scad și inflația rămâne ridicată.

Această combinație a ajutat partidul Tisza al lui Péter Magyar să depășească Fidesz în unele sondaje.

Scopul său este să restabilească statul de drept, să reducă corupția și să repare relațiile cu UE. Acest lucru ar debloca fonduri și ar reduce costurile de împrumut.

Ascensiunea sa sugerează că alegătorii văd legătura dintre alegerile politice și rezultatele economice mai clar decât înainte.

Pariul geopolitic al lui Orbán aduce alinare, dar nu o resetare

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adăugat o altă întorsătură. SUA au impus sancțiuni asupra marilor companii energetice rusești și au amenințat că vor viza cumpărătorii.

Ungaria depinde încă mult de energia rusă și a avertizat că sancțiunile ar putea crește prețurile și inflația.

Orbán și-a folosit relația personală cu Trump pentru a obține o scutire.

Oficialii maghiari au declarat că este o situație deschisă. Echipa lui Trump a spus că va dura un an. Chiar dacă temporar, elimină riscul unei creșteri bruște a costurilor la energie înainte de alegerile de anul viitor.

Orbán a acceptat, de asemenea, să sprijine investițiile americane în energie, inclusiv gaze naturale lichefiate în valoare de câteva miliarde de dolari și reactoare modulare mici.

Dar dacă Ungaria își poate permite angajamentele mai mari este o altă chestiune.

Aceste proiecte par mai degrabă politice decât financiare.

Orbán a sugerat apoi că Trump ar putea ajuta la protejarea economiei Ungariei dacă piețele se vor întoarce împotriva acesteia.

Acest limbaj reflecta declarațiile SUA privind sprijinul pentru peso-ul argentinei înainte de alegerile de la mijlocul mandatului.

Situația Ungariei este diferită deoarece moneda sa s-a întărit. Presiunea este în buget, nu în cursul de schimb.

Renunțarea la energie oferă o ușurare pe termen scurt, dar nu schimbă imaginea de ansamblu. Ungaria rămâne în dezacord atât cu UE, cât și cu SUA în privința Chinei.

Continuă să se poziționeze ca un partener cheie pentru producătorii chinezi de vehicule electrice, producătorii de baterii și companiile de telecomunicații.

Administrația Trump a avertizat partenerii europeni să taie legăturile cu China.

UE se îndreaptă spre o abordare mai dură a supracapacității chineze. Ungaria încearcă să-și mențină legăturile cu ambele părți, dar această strategie implică riscuri.

Un drum dificil fără o soluție ușoară

Ungaria nu este în criză în sensul tradițional. Băncile sunt stabile, iar șomajul rămâne scăzut. Problema este în altă parte.

Modelul de creștere care funcționa la începutul anilor 2010 a stagnat.

Împrumutul este scump. Inflația a lăsat o amprentă asupra nivelului de trai. Investițiile publice sunt limitate de pierderea fondurilor UE.

Încrederea investitorilor privați este scăzută. Iar guvernul se bazează pe instrumente fiscale mai puțin eficiente decât au fost odată.

O derogare de la sancțiunile SUA ajută la evitarea unui șoc energetic, dar nu poate repara relațiile tensionate cu UE sau presiunile fiscale create de un deceniu de cheltuieli masive.

O schimbare de conducere nu ar produce nici o schimbare rapidă. Demontarea unor părți ale sistemului economic actual ar putea afecta firmele care depind de stat.

Păstrarea sistemului așa cum este ar limita recuperarea încrederii investitorilor. Ungaria trebuie să treacă printr-o tranziție complexă, indiferent cine câștigă următoarele alegeri.