India vizează cărbunele de cocs mongol pentru a pune capăt dependenței australiene și se confruntă cu obstacole logistice

India explorează fezabilitatea importului de cărbune de cocs din Mongolia, având ca scop diversificarea surselor pentru acest ingredient crucial pentru producția de oțel, în ciuda provocărilor logistice, a dezvăluit un raport Reuters. 

India, care deține în prezent poziția de al doilea cel mai mare producător mondial de oțel brut, se confruntă cu o dependență semnificativă de importurile de cărbune de cocs. 

Națiunea se bazează pe piețele internaționale pentru aproximativ 85% din necesarul său de cărbune de cocs.

Această dependență este puternic concentrată, mai mult de jumătate din volumul total importat provenind din Australia, evidențiind o vulnerabilitate notabilă a lanțului de aprovizionare.

Cerere

Cererea internă de oțel, și implicit de cărbune de cocs, este proiectată să înregistreze o creștere substanțială în anii următori, impulsionată de proiecte ambițioase de infrastructură și de creșterea economică generală. 

Această creștere anticipată a cererii pune presiune atât pe guvern, cât și pe marii producători de oțel să abordeze proactiv securitatea pe termen lung a aprovizionării cu cărbune de cocs.

Recunoscând necesitatea strategică și economică a diversificării surselor, guvernul indian, în colaborare cu părțile interesate din industria oțelului, a inițiat un efort concertat de a identifica și accesa noi furnizori internaționali. 

Această strategie urmărește să atenueze riscurile asociate cu dependența excesivă de o singură sursă majoră, precum Australia, să sporească reziliența industriei oțelului intern și să asigure o creștere durabilă a producției de oțel pentru a răspunde cerințelor naționale viitoare. 

Căutarea unor surse alternative de cărbune de cocs este o componentă cheie a strategiei mai largi a Indiei de a asigura autosuficiența materiilor prime și de a stabiliza costurile de producție în sectorul său esențial al oțelului.

Oportunitate și obstacole logistice

Mongolia, o națiune geografic fără ieșire la mare, se confruntă cu provocări logistice inerente în comerțul său internațional, în special în ceea ce privește exporturile sale cruciale. 

Pentru a depăși acest lucru, țara se bazează pe două coridoare comerciale principale, ambele traversând teritoriile vecinilor săi imediati, mult mai mari. 

Primul coridor, un traseu mai lung, se întinde spre nord prin Federația Rusă. 

A doua rută, adesea mai directă, trece spre sud prin Republica Populară Chineză. 

Utilizarea și eficiența acestor două rute sunt factori esențiali pentru stabilitatea economică a Mongoliei și pentru capacitatea sa de a accesa piețele globale pentru mărfuri precum cărbunele, cuprul și alte resurse naturale. 

Alegerea dintre rutele rusească și cea chineză este adesea dictată de factori precum tipul de mărfuri, piața destinației, tarifele de tranzit, calitatea infrastructurii și relația geopolitică cu fiecare țară de tranzit la un moment dat. 

Riscuri de tranzit și starea aprovizionării

India consideră calea Chinei o opțiune pe termen lung neviabilă, potrivit raportului Reuters.

Acest lucru se datorează importanței strategice a Mongoliei pentru Beijing ca sursă de cărbune și riscului ca Beijingul să restricționeze accesul.

După o confruntare fatală la graniță în 2020, care a dus la un blocaj militar prelungit, New Delhi și Beijing își reia acum relațiile economice cu prudență.

Oficialii industriei sugerează că cărbunele de cocs mongol ar putea oferi o opțiune de calitate superioară la un cost relativ mai mic.

Totuși, o provocare majoră este dificultatea logistică a transportului cărbunelui.

Transporturile de test de cărbune mongol către India, care erau anticipate la începutul acestui an, nu au fost încă primite. 

În mai, rapoartele susțineau că Autoritatea de Oțel a Indiei, deținută de stat, un important producător de oțel, solicitase o tonă metrică de cărbune.

Rusia și SUA contribuie fiecare cu aproximativ 15% din totalul importurilor de cărbune coks ale Indiei, conform raportului.