Buletin european: Creștere a FTSE 100, pivot de apărare, revendicare a dronei la Kremlin

Piețele și politica europeană au încheiat anul pe traiectorii puternic divergente.

Acțiunile londoneze au înregistrat cea mai puternică performanță de la criza financiară încoace, în timp ce tensiunile geopolitice și fiscale s-au adâncit pe întreg continentul.

Germania a semnalat o ruptură istorică de dependența de securitate a SUA, cele mai recente revendicări ale Rusiei pe câmpul de luptă au stârnit îndoieli larg răspândite, iar capitala Ungariei a alunecat în teritoriu de degunoi în contextul unui conflict amar cu finanțarea statului.

Împreună, aceste evoluții subliniază o Europă care încheie 2025 cu piețe mai puternice, dar mai fragmentată strategic și fiscal.

FTSE 100 publică cel mai bun an din 2009 încoace

Indicele blue-chip al Londrei a încheiat anul 2025 cu o creștere impresionantă de 21,6%, cea mai bună performanță anuală din 2009, anul de redresare post-criză.

FTSE 100 a închis aproape de 9.931 de puncte, ratând la limită pragul psihologic de 10.000, dar consolidând cinci ani consecutivi de randamente pozitive.

Acțiunile miniere, în special creșterea explozivă de 412% a Fresnillo datorită rezistenței aurului și argintului, alături de performanțe solide din domeniul bancar și al apărării, au susținut această creștere.

Randamentul total de 22,8% cu dividende a depășit cu ușurință 17,5% al SandP 500, ceea ce i-a făcut pe sceptici să tacă în privința presupusei etichete de "economie veche" a indicelui.

Cu trei sferturi dintre alegători care oferă randamente pozitive, FTSE 100 s-a dovedit rezistent în ciuda tarifelor Trump, haosului geopolitic și dificultăților economice din Marea Britanie.

Merz avertizează asupra dependenței de securitate a SUA asupra

În discursul său de la sfârșitul anului, cancelarul Friedrich Merz a avertizat Europa că nu mai poate depinde de Washington pentru a garanta securitatea.

El a prezentat anul 2025 ca o "schimbare epocală", marcată de slăbirea parteneriatului transatlantic, agresiune rusă dincolo de Ucraina și amenințări cibernetice tot mai mari pe tot continentul.

Merz a subliniat că Germania și Europa trebuie "să se apere și să afirme interesele mult mai ferm", respingând ideea că Europa este o "piesă de sacrificiu în mâinile marilor puteri.

Retorica sa semnalează o schimbare dramatică după decenii de dependență strategică. Berlinul crește apărarea la ținta NATO de 5% PIB până în 2035, mobilizând 1 trilion de euro pentru investiții militare pe parcursul unui deceniu.

Odată cu creșterea protecționismului american și Trump remodelând așteptările NATO, Merz a poziționat 2026 ca oportunitatea Europei de a-și reafirma independența, abordând în același timp inflația, migrația și stagnarea economică pe plan intern.

Afirmația despre drona din Kremlin stârnește scepticism

Acuzația Moscovei că Ucraina a lansat 91 de drone asupra moșiei lui Putin din Valdai din Novgorod a stârnit un scepticism aproape universal din partea analiștilor occidentali și a oficialilor UE.

Kremlinul a publicat imagini granulare pe timp de noapte cu o epavă de dronă în zăpadă, susținând că a fost un atac "atent planificat", dar Institutul pentru Studiul Războiului nu a găsit nicio dovadă care să o confirme, niciun material tipic de după ce urmărește loviturile adânci ale Ucrainei.

Ucraina a negat categoric atacul, numindu-l o fabricație menită să deraieze negocierile de pace mediate de Trump imediat după ce Zelenskyy s-a întâlnit cu președintele SUA în Florida.

Diplomata UE Kaja Kallas a numit-o o "distragere deliberată" de la negocieri. Rusia a semnalat că va întări cererile de negociere, deși nu a apărut nicio verificare independentă credibilă.

Locuitorii din apropierea Valdai au raportat că nu au auzit nimic în acea noapte, contrazicând mărturiile martorilor Moscovei.

Capitala Ungariei se transformă în ruină

Moody's a redus Budapesta la statutul de gunoi Ba1, făcând-o singura capitală europeană majoră cu grad sub-investițional, o acuzație uluitoare a disfuncției politico-fiscale a Ungariei.

Retrogradarea nu a fost legată de o conducere proastă; Este vorba despre strangularea lichidității.

Primarul Karácsony susține că guvernul lui Orbán a redus transferurile de stat cu 30%, în timp ce a majorat contribuția de solidaritate a orașului la 89 de miliarde de forint (230,5 milioane €), forțând Budapesta să ajungă la un deficit de 33 de miliarde de forint până la sfârșitul anului.

Orbán contraargumentează că Budapesta bogată ar trebui să suporte taxe mai mari pentru regiunile mai sărace, dar refuză ajutorul decât dacă orașul admite insolvența, renunțând astfel la autonomia financiară.

Impasul este acerb: Parisul are o cotizare A+, iar Berlinul Aa1, dar Budapesta se află acum sub majoritatea concurenților din Europa de Vest, semnalând o incertitudine acută și costuri mai mari ale împrumuturilor în viitor.