De ce investitorii globali nu intră în panică din cauza conflictului SUA-Venezuela

Capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către armata SUA pe 3 ianuarie ar fi trebuit să zguduie lumea financiară globală.

În schimb, piețele din Asia, Europa și Americi au căscat.

Nikkei 225 din Japonia a crescut cu 2,9% până aproape de maximele din ultimele 7 săptămâni, STOXX 600 din Europa a crescut ușor cu 0,3%, iar contractele futures pe acțiuni americane au rămas ferme în ciuda titlurilor geopolitice.

Prețurile petrolului au scăzut de fapt, Brent coborând spre 60 de dolari pe baril. Pentru o operațiune de schimbare a regimului de o asemenea amploare, stăpânirea pieței la nivel global este remarcabilă.

Conflictul SUA-Venezuela - Calculele petroliere nu justifică panica

În centrul reacției reținute se află o realitate economică simplă: petrolul venezuelean nu mai contează prea mult pe piețele globale.

Țara exportă în prezent aproximativ 700.000 până la 800.000 de barili pe zi, mai puțin de 1% din oferta globală.

Aceasta este o eroare rotunjită comparativ cu Arabia Saudită sau Rusia.

Odată cel mai mare exportator mondial de petrol, Venezuela s-a prăbușit sub decenii de gestionare defectuoasă și sancțiuni americane care au paralizat PDVSA, compania petrolieră de stat.

David Morrison, analist principal de piață la Trade Nation, a declarat pentru Invezz:

"Cu OPEC+ menținând nivelurile de producție și sancțiunile SUA încă în vigoare, piețele au fost reticente să includă un preț într-un șoc de ofertă pe termen scurt," a adăugat Morrison.

Chiar și scenariile optimiste necesită ani de reconstrucție a infrastructurii înainte ca butoaiele venezuelene să inunde semnificativ piețele.

Goldman Sachs prognozează o producție venezueleană de doar 900.000 de barili pe zi până în 2026, o schimbare foarte mică față de astăzi.

Întârzierea dintre schimbarea politică și câștigurile semnificative ale ofertei se măsoară în ani, nu în luni.

Piețele globale de țiței sunt deja suprasolicitate.

Brazilia, Guyana și SUA cresc producția mai repede decât crește cererea.

OPEC+ tocmai și-a reafirmat decizia de a menține niveluri constante de producție în loc să crească ofertele, întărind îngrijorările legate de un surplus persistent de ofertă.

Această abundență explică de ce prețurile petrolului au scăzut după capturarea lui Maduro.

Mișcări selective de sector, nu prăbușire largă a acțiunilor

Reacția pieței dezvăluie sofisticarea investitorilor.

În loc de vânzări paniche, capitalul a intrat în poziții defensive: aurul a crescut cu 2%, depășind 4.420 de dolari pe uncie, iar acțiunile de apărare au condus câștigurile europene, indicele de apărare STOXX 600 urcând cu 3,3% până la cel mai înalt nivel din ultimele două luni.

Între timp, acțiunile din Asia-Pacific în afara Japoniei au atins maxime record, urcând cu 1,3%, în timp ce DAX german a ieșit din consolidare, iar FTSE 100 s-a apropiat de niveluri record.

Strategul de acțiuni Stephen Dover de la Franklin Templeton Institute explică calculul rațional: mișcările inițiale ale pieței rămân limitate la sectoare selective precum apărarea și aurul, nu la prăbușiri largi ale acțiunilor.

"Piețele financiare globale au rămas stabile în ciuda conflictului SUA-Venezuela, nu pentru că investitorii ignoră riscul, ci pentru că economia globală s-a schimbat", a declarat Mohanad Yakout, analist principal de piață la Scope Markets, pentru Invezz.

Piețele de capital asiatice s-au dovedit deosebit de rezistente. Nikkei din Japonia a revenit pe măsură ce activitatea de producție s-a stabilizat, punând capăt unei serii de cinci luni de contracție.

KOSPI din Coreea de Sud a crescut cu 2,2%, ASX 200 din Australia a crescut ușor cu 0,6%, iar indicele Taiwanului a crescut cu 2,1%. Chiar și Hang Seng din China, care a scăzut cu 0,1%, a fost tras în jos doar de companiile petroliere.

Piețele europene au ignorat în mod similar riscul geopolitic.

DAX a crescut cu 0,65%, acțiunile din domeniul apărării precum Rheinmetall depășindu-se, în timp ce ASML a crescut cu 4,5% după ce Bernstein a modernizat producătorul de cipuri și a ridicat ținta de preț la 1.300 € de la 800 €.

Aceste măsuri semnalează că managerii de fonduri privesc Venezuela ca pe un eveniment geopolitic limitat, nu ca pe o amenințare sistemică la adresa câștigurilor sau creșterii corporative.

Riscul pe termen lung pândește în culise

Aici devine demn de a fi analizată calmul pieței.

Acțiunea SUA creează un precedent periculos, în special în ceea ce privește Taiwanul și implicațiile strategice pentru geopolitica globală, pe care piețele le subevaluează.

Strategii energetici evidențiază riscurile strategice pentru securitatea energetică globală, dar subliniază decalajul dintre schimbarea regimului și câștigurile semnificative ale producției.

Pentru majoritatea investitorilor globali, criza Venezuelei prezintă un risc direct minim pentru portofoliu.

Petrolul va rămâne probabil sub presiune pe măsură ce oferta se extinde și cererea se stabilizează.

Piețele de capital asiatice își redresează datorită stabilității producției și forței tehnologice.

Bursele europene profită de vânturile din partea sectorului de apărare și de impulsul semiconductorilor.

Direcția pieței de acțiuni depinde de câștiguri și rate, nu de schimbările de regim în statele fracturate.

Așa cum a spus corect Mohanad Yakout: