Buletin european: acțiunile britanice s-au retras, negocierile din Ucraina stagnează, datele privind locurile de muncă din Germania semnalează fragilitate

Piețele europene și factorii de decizie politică trec printr-un moment de reevaluare, pe măsură ce apetitul pentru risc scade, iar geopolitica intră într-un moment de reevaluare.

FTSE 100 retrage de la recorduri în contextul unei vânzări conduse de energie, în timp ce investitorii se rotesc defensiv.

În același timp, politica externă fermă a Washingtonului, care acoperă Venezuela, Groenlanda și Ucraina, tulbură capitalele europene.

Sub suprafață, datele privind munca din Germania oferă o asigurare limitată, subliniind un context economic fragil pe măsură ce se apropie 2026.

Retragerea FTSE 100 pe măsură ce acordul petrolier pune presiune pe sectorul energetic

FTSE 100 a revenit miercuri, scăzând cu 0,5% după o creștere de patru sesiuni care a dus indicele blue-chip la 10.000 pentru prima dată vreodată.

Investitorii s-au orientat rapid către pariuri mai sigure, utilități și acțiuni imobiliare, în timp ce procesau anunțul lui Trump că Venezuela va exporta țiței în valoare de 2 miliarde de dolari către SUA.

Prețurile petrolului au scăzut brusc la această veste, trăgând BP și Shell în scădere cu 2,9%, respectiv 2,2%.

Acțiunile din industria energiei din întregul indice au scăzut împreună cu 2,5%. Minerii au suferit și ei o suferință, indicele FTSE 350 pentru metale prețioase scăzând cu 2,4% după ce aurul a scăzut cu peste 1%.

În ciuda retragerii, indicele FTSE 250 cu capitalizare medie a rămas stabil, iar evaluările small-cap continuă să atragă strategi care urmăresc o creștere solidă a câștigurilor, chiar dacă impulsul mai larg s-a oprit pe loc.

Poziția defensivă a Europei în timp ce Trump intensifică retorica Groenlandei

Franța mobilizează aliații europeni să dezvolte un plan de răspuns coordonat în cazul în care Trump ar încerca să cucerească Groenlanda.

Ministrul de externe Jean-Noel Barrot a avertizat că diplomația trebuie să conducă această ofensivă, spunând că "vrem să facem acest lucru împreună cu partenerii noștri europeni."

Totuși, mesajele sunt mixte; Secretarul de Stat Marco Rubio le-a spus legiuitorilor că SUA ar încerca o achiziție, nu o intervenție militară, însă oficialii Casei Albe nu exclud folosirea forței.

Danemarca și Groenlanda cer o discuție urgentă cu Rubio pentru a "adăuga nuanță" discuțiilor.

Între timp, precedentul din Venezuela, în care forțele americane au capturat un lider străin cu câteva zile înainte, a zguduit Europa.

Fostul premier francez Dominique de Villepin a numit orice atac al Groenlandei "o linie roșie".

Ucraina își revendică controlul asupra Donețkului și a centralelor nucleare

Delegațiile SUA și Ucraina se reunesc la Paris pentru a aborda două probleme de nerezolvat: concesiunile teritoriale și controlul centralei nucleare Zaporizhzhia, cea mai mare facilitate nucleară din Europa deținută de Rusia din 2022.

Zelenski a făcut clar miercuri că Kievul nu va ceda ușor, echipa trimisului lui Trump a propus "opțiuni terestre", dar trei sferturi dintre ucraineni se opun cedării teritoriilor, chiar dacă un armistițiu îngheață liniile frontului.

SUA au propus o operare trilaterală a centralei cu supraveghere americană, o opțiune neînsemnată pentru Kiev, care cere în schimb o administrare comună ucrainean-americană cu Washingtonul care controlează 50% din producția de energie.

Rezistența Ucrainei provine dintr-o logică de supraviețuire: centrala a furnizat 25% din electricitatea de dinainte de război și a alimentat reconstrucția, predarea acesteia Rusiei sau comisiilor internaționale riscă șantajul energetic.

Piața muncii din Germania arată o reziliență modestă

Șomajul din Germania a crescut cu 3.000 în decembrie, sub prognoza de 5.000 a analiștilor, rata șomajului ajustată sezonier menținându-se stabilă la 6,3%.

Surpriza pozitivă oferă puțină liniște într-un an sumbru: 2025 a adus 2,95 milioane de șomeri, cea mai mare medie anuală din 2013, iar rata șomajului a crescut cu 0,3 puncte procentuale, ajungând la 6,3%, marcând a treia creștere anuală consecutivă.

Industria manufacturieră a suportat cea mai mare parte, pierzând 120.000 de locuri de muncă până în trimestrul al treilea, în timp ce muncitorii din industria auto s-au confruntat cu cele mai puternice reduceri, cu 49.000 în scădere.

Numărul posturilor vacante a scăzut brusc la 619.000 în decembrie, cel mai scăzut număr din ultimii 25 de ani, semnalând un apetit slab în afaceri pentru angajări.

Șefa Biroului Muncii, Andrea Nahles, a temperat așteptările: "2026 nu este un an cu totul senin, ci unul cu provocări vizibile."