DAX, CAC, STOXX scad peste 3% pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu

Acţiunile europene au coborât la minimul ultimii o lună marţi, pe măsură ce vânzările pe pieţele globale de acţiuni s-au adâncit.

Investitorii au fost neliniştiţi de perspectiva unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu şi de un nou salt al preţului petrolului care ar putea reaprinde inflaţia în regiune.

Indicele pan-european STOXX 600 a scăzut cu 3,26%, punându-l pe traiectoria celei mai abrupte scăderi zilnice din aprilie.

Vânzările au fost generalizate, toate sectoarele înregistrând pierderi, pe măsură ce pieţele au trecut ferm într-un regim de aversiune la risc.

Principalii indici au atins minime săptămânale multiple

DAX-ul Germaniei a scăzut cu aproape 4%, atingând cel mai scăzut nivel din aproape două luni.

CAC 40 al Franţei a coborât cu 3,12%, în timp ce IBEX 35 al Spaniei a înregistrat o prăbuşire de circa 4,5%, atingând un minim de peste două luni.

FTSE 100 de la Londra a scăzut cu 2,6%.

Acuţiunile din sectorul financiar au suportat cea mai mare parte a declinului.

Indexul bancar a coborât la un minim de aproape trei luni, cu creditori concentraţi pe Marea Britanie printre cei mai afectaţi, pe fondul îngrijorărilor privind expunerea la riscuri legate de Orientul Mijlociu.

Acţiunile din sectorul asigurărilor s-au slăbit puternic, în scădere cu 3,9%. Titlurile energetice au oferit puţină protecţie în ciuda creşterii preţurilor petrolului.

Sectorul a scăzut cu 1,1%, subliniind îngrijorarea investitorilor că preţurile mai mari la petrol ar putea tempera cererea şi creşterea economică, în loc să majoreze pur şi simplu profitabilitatea.

Acţiunile din sectorul turismului şi companiile aeriene au rămas sub presiune susţinută.

Lufthansa din Germania a scăzut cu 4,6%, proprietarul British Airways, IAG, a pierdut 2,37%, iar Air France-KLM a coborât cu 7% pe fondul temerilor legate de costurile combustibilului şi instabilitatea regională.

Şoc petrolier şi temeri privind inflaţia

Pieţele au fost tulburate de la lansarea campaniei aeriene a Statelor Unite şi Israelului împotriva Iranului în weekend, lovind Teheranul şi ucigând liderul suprem Ali Khamenei.

Iranul şi proxy-ul său, Hezbollah, au răspuns cu acţiuni de represalii, escaladând tensiunile în Golful Persic.

Închiderea Strâmtorii Hormuz a perturbat transportul comercial prin unul dintre cele mai vitale coridoare energetice ale lumii.

Europa, puternic dependentă de fluxurile de petrol şi gaze din regiune, se confruntă cu riscul unui nou şoc energetic.

Investitorii se tem că preţurile ridicate susţinute la petrol ar putea reaprinde inflaţia într-un moment în care creşterea economică în zona euro rămâne fragilă.

Carsten Brzeski, de la ING, a spus că zona euro este „cea mai expusă economie majoră” la efectele de propagare dinspre Iran, fiind dată dependenţa sa de aprovizionarea regională cu energie.

Un salt prelungit al cotaţiilor ar complica perspectivele atât pentru Banca Centrală Europeană, cât şi pentru Bank of England.

„Mult va depinde de preţul petrolului,” a spus Jim Reid de la Deutsche Bank.

„Orice creştere susţinută ar declanşa, fără îndoială, o mişcare mai pronunţată de aversiune la risc, dar în absenţa acesteia pieţele sunt susceptibile să revină destul de rapid la concentrarea pe date macro şi pe temele legate de AI.”

Philip Lane, economist-şef la Banca Centrală Europeană, a declarat pentru Financial Times că un conflict prelungit ar putea împinge inflaţia considerabil mai sus, în timp ce ar apăsa creşterea din zona euro.

Perspective incerte pentru pieţe

Preşedintele SUA, Donald Trump, a oferit detalii limitate privind durata estimată a loviturilor, evidenţiind obiective largi legate de contracararea ameninţării nucleare din partea Iranului.

Secretarul apărării, Pete Hegseth, a descris campania ca nefiind „fără sfârşit”, dar a prezentat-o ca pe o oportunitate generaţională de a remodela Orientul Mijlociu.

Secretarul de stat Marco Rubio a avertizat că „loviturile cele mai puternice sunt încă de venit”.

Pentru moment, investitorii rămân concentraţi pe întrebarea dacă conflictul se va intensifica în continuare.

Un război prelungit riscă să deraie redresarea timidă a Europei şi să reaprindă presiuni inflaţioniste pe care factorii de decizie abia le-au pus sub control.