Marea Britanie: economia stagnează, scumpirea petrolului crește riscul recesiunii

Economia Marii Britanii a stagnat neașteptat în ianuarie, sporind îngrijorările privind capacitatea ţării de a face față unei creșteri abrupte a prețurilor la energie declanșate de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu.

Datele publicate de Office for National Statistics au arătat că produsul intern brut a rămas neschimbat în ianuarie, cu o creștere de 0% comparativ cu decembrie, când economia crescuse cu 0,1%.

Rezultatul a fost mult sub estimările din City de 0,2% şi survine într-un context în care factorii de decizie se confruntă cu o incertitudine tot mai mare în privința impactului economic al creșterii costurilor energetice şi al tensiunilor geopolitice globale.

Datele au intensificat temerile economiștilor că o creștere susținută a costurilor energetice ar putea ridica inflația și, eventual, conduce economia britanică către recesiune mai târziu în acest an.

Performanța slabă reprezintă, de asemenea, un recul pentru agenda de creștere a guvernului laburist după un început de an dificil.

După publicarea datelor, lira s-a depreciat în fața dolarului american, reflectând îngrijorările investitorilor privind tăria economiei britanice.

Încetinirea sectorului serviciilor trage în jos creșterea

Sectorul serviciilor, care reprezintă cea mai mare pondere din economia britanică, a fost principalul factor din spatele stagnării.

Activitatea din industriile de servicii a arătat puțină creștere în cursul lunii, fiind înregistrate scăderi în recrutare şi în activitățile legate de ospitalitate.

Serviciile de ocupare a forței de muncă au înregistrat cea mai mare contribuție negativă la PIB lunar dintre toate sectoarele, potrivit agenției statistice.

Economiștii au declarat că încetinirea reflectă parțial impactul politicilor monetare și fiscale mai stricte introduse pentru a limita inflația și a stabiliza finanțele publice.

Tomasz Wieladek, economist-șef pe macroeconomie pentru Europa la firma de administrare a investițiilor T. Rowe Price, a spus că cererea în economie a fost deja pusă sub presiune chiar înainte de cea mai recentă creștere a prețurilor la energie.

„Slăbiciunea a fost determinată de servicii, principala componentă a economiei britanice, și poate fi parțial explicată prin politica monetară restrictivă și consolidarea politicii fiscale pe care le experimentează în prezent Regatul Unit,” a declarat el.

Potrivit lui, ambele politici reduc cererea economică, iar schimbările structurale, precum utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale, ar putea de asemenea tempera angajările în sectoarele de servicii.

„Dacă IA reduce angajările în sectorul serviciilor, aceasta poate conduce la o creștere a șomajului și la o cerere mai slabă,” a adăugat el, menționând că economia britanică era deja fragilă înainte de recentul șoc petrolier.

Ospitalitatea și retailul sub presiune

În cadrul sectorului serviciilor, cazările și serviciile de alimentație publică au înregistrat scăderi notabile.

Serviciile de alimentație și băuturi au scăzut cu 2,7% în cursul lunii, pe măsură ce tot mai puțini consumatori au vizitat restaurante, pub-uri și cafenele în contextul creșterii costului vieții.

Companiile din sectoare precum ospitalitatea și retailul au raportat, de asemenea, o scădere a ritmului de angajare în ultimele luni.

Șomajul a urcat la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, companiile invocând taxe mai mari pentru angajatori și creșterea salariului minim național ca factori ce afectează crearea de locuri de muncă.

Analistii au spus că factori externi pot fi, de asemenea, responsabili pentru performanța economică slabă din ianuarie.

Condțiile meteorologice severe legate de furtuna Goretti și întreruperile alimentării cu apă în părți din Kent au obligat unele afaceri să se închidă temporar, ceea ce ar fi putut tempera activitatea economică în acea lună.

Produția scade, construcțiile cresc

Alte sectoare ale economiei au înregistrat rezultate mixte.

Sectorul producției, care include industria manufacturieră, mineritul și generarea de energie, a scăzut cu 0,1% în cursul lunii.

În contrast, industria construcțiilor a înregistrat o creștere modestă de 0,2%.

Pe trei luni, până la sfârșitul lunii ianuarie, creșterea economică globală a fost ușor mai puternică, avansând cu 0,2%.

Cu toate acestea, economiștii au spus că ultimele date lunare sugerează că economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe.

Creșterea prețului petrolului umbrește perspectivele

Perspectivele fragile de creștere au devenit mai îngrijorătoare după o creștere accentuată a prețurilor globale la energie, declanșată de conflictul în desfășurare din Orientul Mijlociu.

Prețurile petrolului au urcat peste $100 pe baril după atacuri iraniene asupra unor facilități energetice din regiune, ceea ce a amplificat temerile privind întreruperile de aprovizionare.

Prețurile țițeiului au crescut cu mai mult de 25% de când conflictul s-a intensificat acum două săptămâni.

Economiștii avertizează că prețurile ridicate ale energiei, dacă se mențin, ar putea majora semnificativ inflația și eroda puterea de cumpărare a consumatorilor.

„Războiul din Orientul Mijlociu și consecința creșterii prețului petrolului vor ridica inflația și vor reduce cheltuielile consumatorilor,” a spus Wieladek.

El a adăugat că înăsprirea condițiilor financiare pe piețele obligațiunilor ar putea amplifica în continuare încetinirea economică.

„Având în vedere performanța deja slabă a creșterii Marii Britanii printre economiile avansate, șocul petrolier ar putea împinge economia în recesiune, sporind șomajul și reducând PIB-ul. Stagflația este iminentă,” a afirmat el.

Riscurile inflaționiste ar putea amâna reducerile de dobândă

Costurile energetice mai mari ar putea complica, de asemenea, deciziile de politică monetară ale Băncii Angliei.

Economiștii se așteptau anterior ca banca centrală să înceapă să reducă ratele dobânzilor mai târziu în acest an, dar riscurile crescute de inflație ar putea amâna acel calendar.

Consultanța Oxford Economics estimează că, dacă prețul petrolului urcă la $140 pe baril, inflația din Marea Britanie ar putea depăși 5% până în ultimul trimestru al anului 2026.

Un astfel de scenariu ar putea forța Banca Angliei să majoreze din nou costul împrumuturilor și, potențial, să împingă economia într-o recesiune ușoară.

Andrew Goodwin, economist-șef pentru Marea Britanie la Oxford Economics, a declarat că perspectivele depind puternic de evoluția conflictului din Orientul Mijlociu.

Firma a elaborat două scenarii posibile: unul în care petrolul are o medie de circa $100 pe baril și altul în care prețurile cresc la $140 pe baril, însoțit de o creștere accentuată a prețurilor la gaze.

„În ambele scenarii, canalul principal de transmitere către economie este prin intermediul unei inflații mai ridicate,” a spus Goodwin.

Creșterea prețurilor la carburanți și facturile casnice la energie ar putea fi transferate rapid către consumatori.

Datele zilnice ale organizației de automobilism RAC sugerează deja că prețurile la benzină au crescut brusc în ultimele două săptămâni.

Facturile casnice la energie sunt, de asemenea, estimate să crească semnificativ în iulie, când va intra în vigoare următoarea revizuire a plafoanelui de prețuri la energie din Marea Britanie.

Economiștii afirmă că combinația dintre creșterea slabă, inflația în creștere și înăsprirea condițiilor financiare ar putea prezenta factorilor de decizie un act de echilibru dificil în lunile următoare.