Nikkei 2026: de la lider la prăbușire — impactul războiului din Iran

Nikkei a atins 59,332 pe 26 februarie și a fost cel mai performant indice în 2026.

Două zile mai târziu, SUA și Israelul au atacat Iranul.

Iar acest moment explică aproape tot ce s-a întâmplat pe piețele japoneze de atunci.

Până la 30 martie, indicele pierduse 13.1% pentru lună, cea mai slabă performanță dintre toate indicii majori la nivel global. S&P 500 este în scădere cu 7.2% în aceeași perioadă, DAX cu 7.5%, CAC cu 6.1%.

Toate piețele sunt lovite, dar Japonia este cea mai afectată. Cu toate acestea, unii investitori găsesc motive să rămână optimiști.

De ce Japonia a fost afectată mai mult decât oricine altcineva

Răspunsul scurt este: geografie și energie. Japonia importă 87% din consumul său total de energie, cea mai ridicată dependență din G7.

Aproximativ 95% din petrolul său brut provin din Orientul Mijlociu, iar circa 70% din acesta trece prin Strâmtoarea Hormuz.

Pentru Germania, prețurile mai mari la petrol sunt o problemă de costuri.

Pentru SUA, acestea sunt o problemă de inflație. Pentru Japonia, sunt o problemă de aprovizionare. Există o diferență semnificativă între a plăti mai mult pentru petrol și a nu-l primi deloc.

Guvernul a reacționat rapid. Japonia a eliberat 80 million barrels din rezervele strategice, cea mai mare eliberare din istoria țării, echivalentă cu 45 de zile de cerere internă.

Au fost reintroduse subvenții pentru benzină pentru a plafona prețurile la pompă la ¥170 pe litru.

Acestea sunt răspunsuri politice serioase și au câștigat timp. Dacă acel timp va fi suficient depinde în totalitate de durata războiului.

Yenul agravează situația

Dolarul s-a tranzacționat peste ¥160 în weekendul 28 martie.

Aceea valoare reprezintă pragul la care guvernul japonez a intervenit în istorie pe piețele valutare.

Atsushi Mimura, viceministrul finanțelor pentru afaceri internaționale, a declarat luni că măsuri decisive ar putea deveni necesare în curând.

Un yen slab era tolerabil — și chiar util pentru exportatori — atunci când petrolul era ieftin.

La peste $100 pe baril, un yen slab înseamnă că Japonia plătește semnificativ mai mult în monedă internă pentru un import indispensabil.

Șocul petrolier și slăbiciunea valutei se amplifică reciproc, comprimând în același timp marjele corporative și puterea de cumpărare a gospodăriilor.

Salariile reale din Japonia erau încă negative în termeni anuali la finele anului 2025, în ciuda faptului că negocierile salariale de primăvară Shunto 2025 au adus o creștere de 5.25%, cea mai puternică creștere salarială din peste trei decenii.

Petrolul peste $100 și un yen la ¥160 pe dolar amenință să anuleze o mare parte din acel progres înainte ca consumatorii să-l resimtă.

Banca Japoniei se află într-o poziție imposibilă

La reuniunea din martie, Banca Japoniei a menținut ratele la 0.75%, cel mai ridicat nivel din 1995.

Votul a fost 8-1, Hajime Takata votând separat în favoarea unei majorări imediate la 1.0%.

Argumentul pentru majorare este că inflația se situează peste 2%, petrolul o împinge mai sus, iar yenul are nevoie de sprijin.

Argumentul contra este la fel de clar: nu îți înăsprești politica monetară când economia ta absoarbe un șoc major de ofertă.

Creșterea ratelor pe fondul unei crize a petrolului riscă să declanșeze tocmai recesiunea pe care încearcă să o prevină.

Goldman Sachs își redusese deja prognoza de creștere a PIB-ului Japoniei la 0.8% pentru 2026 înainte de izbucnirea războiului.

OECD a mers mai departe după aceea, reducând prognoza pentru zona euro la 0.8% și pentru Marea Britanie la 0.7%.

Încetinirea globală cauzată de prețurile ridicate ale petrolului este deja inclusă în prognozele de creștere ale tuturor instituțiilor majore.

Povestea structurală nu s-a schimbat — doar a fost acoperită

Până la 28 februarie, Japonia era cel mai performant indice major din lume de la începutul anului, în creștere cu peste 12% la începutul lunii februarie.

Factorii erau reali: reforme de guvernanță corporativă care forțează companiile să desfacă participațiile încrucișate și să răscumpere acțiuni într-un ritm record, creștere reală a salariilor pentru prima dată într-o generație și o economie care în sfârșit scapă de deflație după treizeci de ani.

Creșterea câștigurilor pe acțiune (EPS) pentru TOPIX este încă estimată la 14% pentru anul fiscal 2026.

Nimic din toate acestea nu s-a schimbat. Războiul a pus un șoc ciclic peste o re-evaluare structurală, iar cele două sunt prețuite împreună ca și cum ar fi același lucru.

Cea mai clară dovadă că banii sofisticați separă cele două a venit pe 23 martie, când Berkshire Hathaway a anunțat o investiție de $1.8 billion în Tokio Marine, cel mai mare asigurător din Japonia.

Tranzacția a fost semnată în mijlocul vânzărilor, într-un moment în care majoritatea investitorilor vindeau.

Divizia National Indemnity a Berkshire se va alătura panelului de reasigurare al Tokio Marine și va colabora la achiziții, finanțate parțial din cei aproximativ $10 billion pe care Tokio Marine îi folosește din dezmembrarea propriilor participații încrucișate.

Ajit Jain, vicepreședintele pentru asigurări al Berkshire, a spus:

We expect this strategic partnership to create compelling long-term opportunities for both organizations.

A fost a șasea investiție majoră a Berkshire în Japonia în șapte ani, adăugându-se la aproximativ $35 billion pe care le deține deja în companii comerciale japoneze.

Războiul se va încheia la un moment dat.

Dezmembrarea participațiilor încrucișate, ciclul salarial și reformele de guvernanță corporativă nu se inversează când se termină războiul. Berkshire a înțeles asta pe 23 martie. Piața va recupera în cele din urmă.