Războiul din Iran poate costa Indonezia 100 trillion rupiah în subvenții energetice

Indonezia se pregătește pentru o creștere abruptă a costurilor subvențiilor energetice, guvernul estimând că ar putea fi nevoit să cheltuiască până la 100 trillion rupiah ($5.9 billion) în plus în acest an, pe măsură ce prețurile petrolului cresc în contextul tensiunilor legate de Iran, potrivit Reuters.

Avertismentul subliniază presiunea fiscală tot mai mare în piețele emergente, pe măsură ce șocurile energetice reverberează în finanțele publice.

Algeria, care se confruntă cu tensiuni similare, se pregătește pentru un deficit bugetar mai mare anul viitor și a început să reducă cererea internă prin limitarea vânzărilor de combustibil și solicitarea funcționarilor publici să lucreze de acasă.

Necesități de finanțare și presiune fiscală

Indonezia se așteaptă ca povara subvențiilor să crească semnificativ dacă prețurile petrolului rămân ridicate, complicând eforturile de menținere a deficitului fiscal sub control.

Oficialii estimează acum că deficitul se va lărgi la aproximativ 2.9% din produsul intern brut în 2026, față de ținta anterioară de 2.68%.

Pentru a absorbi costurile suplimentare, guvernul plănuiește reduceri largi de cheltuieli în ministere, deși încă nu a specificat care sectoare vor fi afectate.

Această schimbare subliniază cât de rapid șocurile externe pot deraia planificarea fiscală în economiile importatoare de energie.

Presupozițiile bugetare sub presiune

Indonezia alocase deja 381.3 trillion rupiah ($22.5 billion) în acest an pentru subvenții energetice și compensații către companii de stat precum Pertamina și PLN, care vând combustibili și energie electrică sub prețurile de piață.

Proiecțiile se bazau pe presupuneri relativ stabile, inclusiv un preț al țițeiului indonezian de aproximativ $70 pe baril și un curs apropiat de Rp16,500 per US dollar.

Dar aceste ipoteze sunt acum sub presiune.

Prețurile petrolului au crescut puternic în ultimele luni, uneori apropiindu-se de $100 pe baril, pe măsură ce tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu perturbă oferta și strâng piețele globale.

Diferența dintre presupunerile bugetare și realitatea pieței se lărgește acum, sporind riscul unei derapaje fiscale suplimentare.

Guvernele acționează pentru a limita cererea

În întreaga regiune, decidenții politici se grăbesc să limiteze consecințele.

Malaysia a introdus plafoane pentru achizițiile de combustibil subvenționat și încurajează angajații guvernamentali să lucreze de acasă pentru a limita consumul.

Indonezia ia în considerare și redirecționarea unei părți semnificative din economiile fiscale planificate către atenuarea impactului costurilor energetice mai mari și a unei eventuale escaladări geopolitice.

În același timp, oficialii ponderază ajustări politic sensibile ale tarifelor energetice, încercând să echilibreze disciplina fiscală cu necesitatea de a proteja consumatorii.

Deocamdată, guvernul mizează pe stabilizarea prețurilor petrolului. Dar, având în vedere că tensiunile globale rămân ridicate, acea presupunere — la fel ca proiecțiile bugetare — devine tot mai incertă.