Ce înseamnă înlăturarea lui Orbán pentru piețele Ungariei și perspectiva fondurilor UE

Ungaria a deschis un nou capitol politic luni după ce liderul opoziției, Peter Magyar, l-a înlăturat pe Viktor Orbán de la putere.

Alegerile au pus capăt celor 16 ani de guvernare ai prim-ministrului naționalist și au stârnit speranțe pe piețe că Budapesta ar putea în sfârșit să înceapă refacerea relațiilor cu Bruxelles și să revitalizeze o economie slabă.

Reacția imediată a fost optimistă: forintul a sărit la poziții apropiate de maximele din ultimii trei ani față de euro.

Cu Viktor Orbán înlăturat de la putere, investitorii pariază pe un guvern mai pro-european, care ar avea o șansă mai bună să deblocheze miliarde de euro din fondurile UE suspendate.

Optimismul vine însă cu o mare rezervă: victoria lui Magyar schimbă contextul politic, dar nu deblochează automat banii de care Ungaria a fost lipsită.

Investitorii se concentrează pe aproximativ 18 miliarde de euro în fonduri UE înghețate în cadrul unor programe diferite și, în special, pe peste 6,4 miliarde de euro în fonduri de redresare post-pandemie.

Dar eliberarea fondurilor depinde de îndeplinirea de către Ungaria a condițiilor legate de statul de drept și guvernanță, nu doar de un ton mai prietenos din partea noului guvern.

Un cutremur politic încheie era Orbán

Nu e vorba doar despre înfrângerea lui Viktor Orbán, care a deținut puterea timp de 16 ani, ci și despre amploarea victoriei.

Ungurii au votat în număr record pentru o direcție pro‑UE condusă de Magyar, al cărui partid de centru‑dreapta, Tisza, este proiectat să obțină o majoritate de două treimi în parlament.

Aceasta i-ar oferi cifrele necesare pentru a modifica constituția, a demonta părți din sistemul construit de Orbán și a impune reforme instituționale care păreau mult timp inaccesibile.

În mandatul lui Orbán, Ungaria și Bruxelles s-au confruntat pe diverse subiecte, de la independența justiției la libertatea presei și controale anticorupție.

Piețele aplaudă, dar Bruxelles va cere dovezi

Investitorii nu și-au pierdut timpul și au salutat rezultatul.

Forintul a crescut cu circa 2% la 367,81 pentru un euro în tranzacțiile subțiri din Asia, în timp ce piețele deja apreciaseră acțiunile, obligațiunile și moneda maghiară în anticiparea unei orientări mai cooperante spre Europa.

Tranzacția de ușurare este ușor de înțeles: dacă Ungaria poate recâștiga accesul la fondurile UE, asta ar putea ajuta bugetul și îmbunătăți perspectiva de creștere pe termen mediu.

Dar diplomații și analiștii au avertizat că noul guvern va trebui să livreze reforme reale înainte de a se putea aștepta la o eliberare largă a fondurilor.

Comisia Europeană a legat planul revizuit de redresare al Ungariei de 27 de „super‑obiective” la sfârșitul lui 2023.

Raportul său privind statul de drept pentru 2025 a spus că nu a existat „nicio progresie până acum” în privința unei reforme cuprinzătoare privind lobby‑ul și fenomenul „ușa rotativă”, și „nicio progresie” în consolidarea independenței de guvernanță și a independenței editoriale a mass‑mediei publice.

O economie slabă face fondurile mai urgente

Contextul economic ajută la explicarea motivului pentru care alegerile au devenit atât de tensionate.

Economiea Ungariei a stagnat în ultimii trei ani, iar alegătorii s‑au concentrat din ce în ce mai mult pe sănătate, nivelul de trai și salarii.

Previziunile Comisiei Europene din toamna lui 2025 arătau că PIB‑ul a crescut doar cu 0,4% în 2025 și se prognoza o expansiune de circa 2% în 2026 și 2027.

De asemenea, se menționa că deficitul bugetar ar rămâne ridicat, la 4,6% în 2025 și peste 5% în 2026 și 2027, în timp ce presiunile inflaționiste, deși în atenuare, rămâneau puternice.