IEA: stocurile de petrol scad brusc din cauza războiului din Golf și a cererii slabe

Pieţele globale ale petrolului sunt zdruncinate, în condiţiile în care Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA) avertizează că cererea mondială se va contracta cu 420.000 de barili pe zi în acest an, în timp ce pierderile de ofertă cauzate de războiul din Golf şi închiderea Strâmtorii Hormuz au redus deja producţia cu aproape 13 milioane de barili pe zi. 

Raportul agenţiei Raportul pieței petrolului din mai evidenţiază prăbuşirea stocurilor, volatilitatea preţurilor şi riscurile în creştere de contrabandă, pe măsură ce rafinăriile din Asia reduc importurile.

Agenţia a avertizat că combinaţia dintre prăbuşirea cererii, perturbările lanţurilor de aprovizionare şi preţurile volatile reconfigurează peisajul energetic în moduri nemaivăzute din timpul şocurilor petroliere din anii 1970.

Perspectivele cererii se înrăutățesc

Potrivit IEA, cererea mondială de petrol este prognozată să se contracte cu 420.000 de barili pe zi (bpd) în 2026, reducând consumul la 104 milioane bpd. 

Scăderea cea mai accentuată este aşteptată în al doilea trimestru, când cererea este proiectată să scadă cu 2,45 milioane bpd comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ţările din OCDE vor reprezenta 930.000 bpd din declin, în timp ce statele non‑OCDE vor pierde 1,5 milioane bpd. 

Agenţia a subliniat sectoarele petrochimic şi aviaţia ca fiind cele mai afectate, preţurile mai mari şi condiţiile economice mai slabe limitând consumul.

IEA a remarcat că aceasta marchează prima contracţie anuală a cererii mondiale de petrol de la anul pandemic 2020. „Războiul din Golf a modificat fundamental fluxurile comerciale şi comportamentul consumatorilor”, se arată în raport. 

Şocul ofertei se adânceşte

Pe partea ofertei, IEA a raportat că producţia globală de petrol a scăzut cu 1,8 milioane bpd în aprilie, la 95,1 milioane bpd, aducând pierderile cumulative de la februarie la 12,8 milioane bpd. 

Producţia de la producătorii din Golf este acum cu 14,4 milioane bpd sub nivelurile dinaintea războiului din cauza restricţiilor la Hormuz.

Agenţia proiectează ca oferta globală să medieze 102,2 milioane bpd în 2026, în scădere cu 3,9 milioane bpd faţă de prognozele dinaintea războiului.

Uşurare a venit din bazinul Atlantic, unde exporturile din Statele Unite, Brazilia, Canada, Kazahstan şi Venezuela au crescut cu 3,5 milioane bpd de la februarie. 

Dar IEA a avertizat că aceste creşteri sunt insuficiente pentru a compensa deficitul masiv provenit din Golf.

„Pierderea barililor din Hormuz a creat un deficit structural pe care furnizorii alternativi nu îl pot acoperi în totalitate”, se arată în raport.

Rafinarea şi stocurile sub presiune

Debitările de ţiţei la rafinării sunt prognozate să se prăbuşească cu 4,5 milioane bpd în al doilea trimestru, la 78,7 milioane bpd.

Marjele rămân ridicate, susţinute de crăck‑uri record la distilate medii, dar rafinăriile se luptă să asigure materie primă. 

Stocurile globale au scăzut cu 129 milioane de barili în martie şi 117 milioane de barili în aprilie, stocurile OCDE fiind în scădere cu 146 milioane de barili.

Stocurile terestre au scăzut cu 170 milioane de barili în aprilie, în timp ce petrolul „on water” a revenit cu 53 milioane de barili.

IEA a avertizat că stocurile sunt acum la nivele critic de scăzute. „Extragerile de stocuri de această magnitudine sunt nesustenabile”, a spus agenţia. „Fără o rezolvare a crizei din Golf, piaţa se confruntă cu riscul unor penurii severe mai târziu în an.”

Volatilitatea preţurilor revine

Preţurile petrolului au oscilaţ puternic în ultimele săptămâni.

Țiţeiul North Sea Dated a tranzacţionat într‑un interval de 50 USD pe baril în aprilie, având o medie de 120,36 USD pe baril.

Preţurile au urcat la 144 USD/bbl înainte să se prăbuşească sub 100 USD/bbl, apoi să revină la 110 USD/bbl în mai. 

Spread‑urile de timp la contractele futures WTI şi Brent au încheiat aprilie în jurul valorii de 5 USD/bbl, în timp ce prima Dated faţă de ICE Brent s‑a îngustat de la 35 USD/bbl la mijlocul lui aprilie la doar 3 USD/bbl la începutul lui mai.

Efecte regionale

Asia a suportat cea mai mare parte a perturbării.

Importurile maritime de ţiţei ale Chinei au scăzut cu 3,6 milioane bpd din februarie până în aprilie.

Japonia a redus cu 1,9 milioane bpd, Coreea cu 1 milion bpd, iar India cu 760.000 bpd.

IEA a notat că rafinăriile asiatice se întrec pentru a asigura surse alternative, plătind adesea prime ridicate pentru cargourile din bazinul Atlantic.

În Europa, rafinăriile au crescut turaţiile pentru a profita de marje ridicate, dar regiunea rămâne vulnerabilă la şocuri de ofertă.

Statele Unite au devenit un furnizor‑cheie de compensare, cu exporturi în creştere puternică, dar stocurile interne se strâng.

Perspective şi riscuri

Privind înainte, IEA se aşteaptă ca cererea să rămână slabă pe parcursul restului anului 2026, cu doar o revenire modestă în 2027 dacă preţurile se stabilizează şi criza din Golf se atenuază.

Agenţia a avertizat că contrabanda şi comerţul ilicit sunt susceptibile să crească pe măsură ce importatorii caută barili mai ieftini în afara canalelor oficiale. „Riscul apariţiei pieţelor paralele este în creştere”, se arată în raport. 

„Guvernele trebuie să rămână vigile pentru a preveni distorsiuni care ar putea submina securitatea energetică.”

IEA a evidenţiat, de asemenea, potenţialul unor răspunsuri de politică, inclusiv eliberări din rezerve strategice şi măsuri pe partea cererii. 

„Campaniile de conservare a energiei, schimbarea combustibililor şi îmbunătăţirile de eficienţă vor fi critice pentru gestionarea crizei”, a notat agenţia.

Raportul din mai al pieţei petrolului zugrăveşte o imagine sumbră a peisajului energetic global.

Cu cererea în contracţie, oferta perturbată, stocurile în prăbuşire şi preţurile volatile, lumea se confruntă cu un echilibru precară. 

Avertismentul IEA este clar: fără o rezolvare a războiului din Golf şi redeschiderea Hormuz, piaţa petrolului va rămâne sub o presiune severă, cu riscuri de penurii, contrabandă şi consecinţe economice ce se vor extinde la nivel global.