Blogul BCE semnalează factori care indică riscuri mai mari de inflație

Economiști seniori de la Banca Centrală Europeană (BCE) au avertizat că șocul inflaționist care afectează în prezent zona euro nu trebuie privit automat ca fiind mai puțin sever decât explozia inflației din 2022, potrivit unei postări pe blog publicate miercuri.

Economiștii au susținut că, deși mai multe condiții economice indică riscuri inflaționiste mai scăzute comparativ cu episodul anterior, alți factori semnalează posibilitatea unor presiuni inflaționiste mai puternice decât anticipează în prezent mulți observatori.

Evaluarea lor apare în contextul în care inflația din zona euro a urcat la 3,2% luna trecută, semnificativ peste ţinta BCE de 2%.

Creșterea a urmat unei majorări puternice a prețurilor la energie legate de războiul din Iran, costuri mai ridicate care încep acum să se transmită în economia mai largă prin intermediul serviciilor.

Așteptările de majorare a dobânzilor se întăresc

Datele recente privind inflația au întărit așteptările că BCE va aplica o mică majorare a dobânzii la sfârșitul acestei luni.

Cu toate acestea, piețele și economiștii în general nu anticipează un ciclu de înăsprire prelungit sau agresiv ulterior.

Această opinie se bazează în mare parte pe presupunerea că condițiile economice actuale nu susțin o accelerare rapidă a creșterii prețurilor.

Autorii postării de pe blogul BCE, printre care Óscar Arce, șeful direcției de economie a BCE, au recunoscut că această presupunere rămâne valabilă.

Totuși, ei au subliniat că riscurile legate de inflație sunt mai echilibrate decât cred mulți.

„Unele caracteristici indică riscuri inflaționiste mai reduse acum decât în 2022,” susține postarea de pe blog, care nu reflectă neapărat poziția BCE.

Factori care limitează presiunile inflaționiste

Potrivit economiștilor, mai multe condiții diferențiază în prezent acest șoc de episodul inflaționist din 2022.

Ei au remarcat că șocul actual de preț este concentrat în principal pe piețele petrolului.

Prețurile gazelor naturale au rămas substanțial mai scăzute, contribuind la menținerea sub control a prețurilor la electricitate.

Extinderea producției de energie regenerabilă a contribuit, de asemenea, la limitarea creșterilor mai largi ale costurilor energetice.

Postarea pe blog a mai indicat o cerere a gospodăriilor mai slabă, o piață a muncii mai moderată și politici fiscale și monetare mai stricte decât cele existente la începutul șocului inflaționist anterior.

Acești factori ar putea acționa ca restricții asupra presiunilor inflaționiste mai largi.

Împreună, aceste condiții reduc probabilitatea unei creșteri bruște și susținute a prețurilor la nivelul întregii economii.

Un șoc global ar putea amplifica inflația

În ciuda acestor factori de atenuare, economiștii au subliniat mai multe riscuri care ar putea conduce la efecte inflaționiste mai puternice.

Una dintre preocupările cheie este natura globală a șocului actual.

Spre deosebire de episodul din 2022, perturbarea actuală afectează economiile într-un mod mai amplu, crescând potențialul pentru efecte inflaționiste indirecte pe întregul lanț global de aprovizionare.

„Un șoc global are efecte indirecte mai puternice asupra inflației, pe măsură ce presiunile de cost se acumulează mai larg de-a lungul lanțurilor globale valorice,” au argumentat autorii.

„Acest lucru, la rândul său, determină o creștere mai accentuată a prețurilor la importuri și o transmitere mai puternică a șocului de prețuri energetice către economia internă.”

Economiștii au spus că astfel de efecte ar putea deveni deosebit de semnificative dacă șocul se dovedește a fi mai mare, mai răspândit sau mai persistent decât se așteaptă în prezent.

Așteptările privind inflația rămân o preocupare

Postarea pe blog a evidențiat, de asemenea, rolul potențial al anticipațiilor privind inflația.

Potrivit autorilor, gospodăriile își pot ajusta anticipațiile pentru inflația viitoare mai rapid decât în trecut din cauza experienței recente cu creșteri rapide ale prețurilor.

Dacă consumatorii devin mai obișnuiți să se aștepte la o inflație mai mare, presiunile asupra prețurilor ar putea deveni mai greu de controlat.

În plus, guvernele au acum o capacitate fiscală mai redusă de a compensa creșterea prețurilor decât în timpul episoadelor inflaționiste anterioare.

Reducerea flexibilității fiscale ar putea limita capacitatea autorităților de a proteja gospodăriile și companiile de efectele costurilor energetice mai mari.

Prin urmare, deși mai mulți indicatori economici sugerează că riscurile inflaționiste pot fi mai scăzute decât în 2022, economiștii BCE au susținut că mediul actual conține și factori care ar putea duce la presiuni inflaționiste mai puternice decât anticipează în prezent mulți.