Criza din Hormuz declanșează un boom al conductelor în Orientul Mijlociu

Producătorii de țiței din Orientul Mijlociu accelerează proiectele de conducte pentru a ocoli Strâmtoarea Hormuz după ce blocada recentă a scos la iveală vulnerabilitatea fluxurilor energetice globale, a raportat OilPrice.com. 

Arabia Saudită, EAU și Irak conduc eforturile de extindere a infrastructurii, în timp ce planurile pe termen lung prevăd noi rute către porturi la Marea Mediterană.

Previziunea Arabiei Saudite dă roade

Potrivit Irina Slav de la OilPrice.com, Arabia Saudită a redirecționat cu succes până la 7 milioane de barili pe zi prin conducta East‑West în timpul crizei, trimițând țiței din Golful Persic către portul Yanbu de la Marea Roșie. 

Conducta, construită în anii 1980 tocmai pentru a atenua riscurile legate de Hormuz, a devenit o salvare când Iranul a închis strâmtoarea la începutul acestui an.

Singura constrângere a fost capacitatea de încărcare a Yanbu, pe care se așteaptă ca Aramco să o extindă.

Editorialistul Reuters pe energie, Ron Bousso, a remarcat că decizia Arabiei Saudite, luată decenii în urmă, de a construi conducta East‑West a fost justificată de blocadă, care a paralizat o cincime din fluxurile globale de GNL și țiței.

EAU intensifică eforturile la Fujairah

Emiratele Arabe Unite, care operează deja o conductă către Fujairah în afara Hormuzului, planifică acum dublarea capacității de la 1,8 milioane de barili pe zi la 3,6 milioane. 

Noua conductă este programată să fie gata până la sfârșitul anului viitor, reflectând urgența din Abu Dhabi de a se proteja de viitoare perturbări. 

EAU vizează de asemenea extinderea porturilor sale estice, inclusiv Dibba și Khor Fakkan, pentru a reduce complet dependența de Hormuz.

Lupta dificilă a Irakului

Irakul, dependent puternic de exporturile din Golf, a văzut livrările prăbușindu-se de la 3,3 milioane de barili pe zi la puțin peste 1 milion în timpul blocadei, declanșând o scădere bruscă a veniturilor. 

Bagdadul prioritizează acum securitatea energetică internă și extinderea conductei Kirkuk‑Ceyhan, care în prezent gestionează 200.000 de barili pe zi.

Sunt în curs planuri de creștere a capacității la 770.000 de barili pe zi în câteva luni, potrivit raportului.

Irakul ia în considerare și noi conducte către Siria și Iordania, vizând conectarea zăcămintelor nordice la porturi mediteraneene și ocolirea completă a Hormuzului.

Viziunea regională pentru conducte

Dincolo de proiectele naționale, o inițiativă mai amplă cunoscută drept Inițiativa celor Patru Mări își propune conectarea zăcămintelor petroliere din Orientul Mijlociu la porturi mediteraneene prin Turcia și Siria. 

New Lines Institute a declarat că planul ar putea asigura „suveranitate energetică europeană față de dependența de Rusia și Iran” și ar susține reconstrucția Siriei prin veniturile din tranzit.

Turcia, care deja se poziționează ca un centru regional pentru gaze naturale, vede inițiativa ca un complement al strategiei sale, deși implică și tranzitarea gazului rusesc.

Costul estimat este 10 miliarde USD (aprox. 44,5 miliarde RON), pe care exportatorii l-ar putea considera justificat pentru a reduce riscurile geopolitice.

Spre deosebire de Arabia Saudită, EAU, Irak, Kuweit și Qatar nu dispun de infrastructură independentă de conducte.

Ar trebui să se bazeze pe rețelele vecinilor pentru a ocoli Hormuz, o perspectivă problematică având în vedere tensiunile regionale.

Pentru Qatar, dependența de conductele saudiene sau emirate este departe de a fi ideală din cauza relațiilor tensionate.

Perspective

Deși riscul imediat al unei noi închideri a Hormuzului este redus, cu excepția reluării ostilităților, criza a remodelat permanent gândirea privind securitatea energetică în Golf. 

Producătorii sunt hotărâți să se asigure că o perturbare de această amploare nu se va mai produce niciodată. 

Așa cum a conchis Irina Slav de la OilPrice.com, blocada a declanșat un boom al conductelor în Orientul Mijlociu, cu proiecte menite să protejeze exporturile și să stabilizeze piețele energetice globale.