Draghi solicită 800 de miliarde de euro în investiții anuale ale UE pentru a rămâne competitiv

Mario Draghi, fost președinte al BCE și fost prim-ministru italian, a cerut UE să crească investițiile anuale cu 800 de miliarde de euro pentru a ține pasul cu liderii economici mondiali precum SUA și China.

Într-un raport foarte așteptat comandat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, Draghi a cerut o revizuire radicală a strategiei industriale a UE.

„Motivele unui răspuns unificat nu au fost niciodată atât de convingătoare – și în unitatea noastră, vom găsi puterea de a ne reforma”, a scris Draghi în raportul său.

El a subliniat că politica economică a UE trebuie să fie supusă unei reorientări semnificative pentru a face față provocărilor stagnării, tensiunilor geopolitice și mișcărilor de extremă dreaptă în creștere în cadrul blocului.

Revizuirea regulilor de concurență și integrarea pieței de capital

Una dintre recomandările cheie ale lui Draghi este relaxarea regulilor de concurență pentru a permite consolidarea pieței în sectoare vitale, precum telecomunicațiile.

El pledează pentru utilizarea UE ca „piață relevantă” în evaluările fuziunilor, mai degrabă decât să se concentreze doar pe piețele naționale.

Această schimbare ar permite companiilor europene să concureze la scară globală, în special în sectoarele în care dimensiunea și inovarea sunt esențiale.

Draghi a propus, de asemenea, integrarea piețelor de capital prin centralizarea supravegherii pieței în UE.

Acest lucru ar crea un sistem financiar mai robust, capabil să finanțeze investițiile la scară largă necesare pentru a stimula inovarea și creșterea.

„Fără o scară și o eficiență sporite, Europa se va lupta să concureze la nivel global”, a avertizat Draghi.

Reforme din sectorul apărării și independență energetică

Pe lângă concurență și reformele pieței, Draghi a subliniat necesitatea unei mai mari coordonări în achizițiile pentru apărare.

El a cerut UE să adopte strategii comune de achiziții pentru a spori eficiența și a reduce dublarea eforturilor în sectorul fragmentat al apărării european.

„În absența cheltuielilor europene comune, accentul ar trebui să se pună pe coordonarea achizițiilor naționale și a proiectelor comune de apărare”, a spus el.

Independența energetică a fost un alt domeniu critic de îngrijorare. Draghi a remarcat că dependența UE de surse externe pentru minerale și energie esențială, în special după pierderea accesului la gaz rusesc ieftin, a lăsat blocul vulnerabil.

El a cerut sporirea investițiilor în energie regenerabilă și decarbonizare, alături de eforturile de reducere a dependenței de furnizorii străini.

Creșterea investițiilor pentru a crește productivitatea și inovația

Raportul lui Draghi a subliniat realitatea dură că, fără o creștere a investițiilor, UE ar continua să rămână în urmă în productivitate și inovare în comparație cu SUA și China.

El a susținut că o sumă suplimentară de 800 de miliarde de euro în investiții anuale — echivalentul a 4,4-4,7% din PIB-ul UE — ar fi necesară pentru a aduce nivelurile de investiții ale blocului la cele nemaivăzute din anii 1970.

„Sectorul privat este puțin probabil să poată finanța partea leului din această investiție fără sprijinul sectorului public”, a subliniat Draghi, pledând pentru finanțarea comună a UE pentru a sprijini bunuri publice esențiale precum infrastructura energetică și apărarea.

Cu toate acestea, Draghi a recunoscut provocările politice ale unui plan de investiții atât de ambițios. Țări precum Germania și Țările de Jos, cunoscute pentru politicile lor economice frugale, sunt susceptibile să reziste oricărei eforturi pentru creșterea finanțării UE.

Totuși, el a insistat că eșecul de a acționa ar însemna reducerea ambițiilor UE, ceea ce duce la scăderea nivelului de trai pe întreg continentul.

Un apel pentru politici coordonate și luare rapidă a deciziilor

Raportul lui Draghi a subliniat că eficacitatea politicilor actuale ale UE este limitată de lipsa de coordonare și procesele lente de luare a deciziilor.

El a subliniat că nivelurile diferite de subvenții între statele membre perturbă piața unică, iar fragmentarea împiedică amploarea necesară pentru a concura la nivel global.

„Pentru a concura pe scena globală, UE trebuie să-și reorienteze eforturile asupra problemelor cele mai presante și să asigure o coordonare eficientă a politicilor în spatele obiectivelor comune”, a spus Draghi.

El a cerut ca procedurile de guvernanță existente să fie adaptate pentru a permite statelor membre care sunt dispuse să se miște mai repede să facă acest lucru, conducând astfel progresul blocului.

În fața unei provocări existențiale

În timp ce UE se pregătește pentru un nou mandat de cinci ani marcat de incertitudine economică și tensiuni geopolitice, raportul lui Draghi servește ca un avertisment dur.

El a îndemnat UE să acționeze rapid și decisiv, declarând: „Dacă Europa nu reușește să-și ridice productivitatea și nivelul de creștere, riscă să-și vadă nivelul de trai în scădere”.

Recomandările lui Draghi, deși ambițioase, evidențiază provocarea existențială cu care se confruntă UE.

Apelul său pentru o nouă strategie industrială și investiții semnificative este un apel clar pentru blocul comunitar să ia măsuri îndrăznețe pentru a-și asigura viitorul într-o economie globală din ce în ce mai competitivă și volatilă.