Este economia Germaniei condamnată sau pot reformele structurale să revigoreze creșterea?

Germania, cea mai mare economie a Europei, se confruntă încă cu provocările structurale, în timp ce se pregătește pentru al doilea an consecutiv de contracție.

Previziunile economice pentru 2024 prevăd acum o scădere cu 0,2% a produsului intern brut (PIB), după o scădere cu 0,3% în 2023.

Aceasta marchează prima recesiune consecutivă de la reunificarea Germaniei de Est și de Vest în 1990.

Declinul economic este agravat de problemele structurale, inclusiv un sector de producție aflat în dificultate, concurența în creștere din partea Chinei și preocupările nerezolvate legate de energie.

Mulți se întreabă acum dacă aceste probleme sunt temporare sau adânc înrădăcinate.

Declinul unei puteri globale

Luptele economice actuale ale Germaniei au fost de lungă durată.

Sectorul de producție, în mod tradițional coloana vertebrală a economiei germane, a fost afectat în mod deosebit de puternic.

Indicele managerilor de achiziții din producție (PMI) a scăzut la 40,6 în septembrie 2024, marcând a 27-a lună consecutivă de contracție.

Aceasta este a doua cea mai scăzută lectură la nivel global, după numai Myanmar, ceea ce indică o scădere severă a activității industriale.

Scăderea este determinată în mare măsură de o scădere prelungită a comenzilor de export, care a fost fără precedent în ultimele decenii.

Concurența din China a apărut ca un factor semnificativ care afectează sectoare cheie, cum ar fi automotivele și ingineria mecanică.

Cunoscută sub numele de „șocul Chinei”, această provocare a făcut dificilă concurența producătorilor germani, mai ales că China continuă să domine piețele pentru vehicule electrice (EV) și mașini industriale.

Având în vedere că producătorii de automobile precum Volkswagen avertizează cu privire la posibilele închideri de fabrici și fabrica europeană a Tesla înregistrând stocuri nevândute, provocările industriei auto reflectă probleme mai ample în baza industrială.

Adăugând la aceste dificultăți, criza energetică a Germaniei a fost exacerbată de invazia Ucrainei de către Rusia, care a întrerupt aprovizionarea cu gaze și a dus la creșterea prețurilor la energie.

Deși inflația s-a diminuat în ultimele luni – scăzând la 1,6% în septembrie 2024 – costurile energiei rămân o preocupare atât pentru gospodării, cât și pentru industrii, cântărind foarte mult competitivitatea națiunii.

Este intervenția guvernului suficientă pentru a declanșa redresarea?

Ca răspuns la aceste provocări, guvernul german, condus de ministrul Economiei Robert Habeck, a introdus o serie de măsuri care vizează stabilizarea economiei.

Acestea includ un pachet de creștere constând din 49 de reforme menite să stimuleze investițiile private și publice, să sporească productivitatea și să abordeze problemele structurale de lungă durată.

Pachetul se concentrează pe reducerea birocrației, pe extinderea energiei regenerabile și pe acordarea de scutiri de taxe pentru a stimula cheltuielile consumatorilor.

Guvernul își revizuiește, de asemenea, prognoza de inflație, așteptându-se ca rata să scadă la 2,2% în 2024, în scădere de la 5,9% în 2023.

Până în 2026, se anticipează că inflația se va stabiliza la 1,9%. Scăderea ratelor inflației, împreună cu creșterea salariilor și reducerea impozitelor, sunt considerate cheie pentru relansarea consumului privat și pentru stimularea creșterii economice în următorii ani.

Administrația proiectează o revenire la o creștere modestă de 1,1% în 2025 și 1,6% în 2026.

Cu toate acestea, succesul acestor măsuri depinde de implementarea lor în timp util și eficient.

Habeck a subliniat că sprijinul deplin din partea ambelor camere ale parlamentului, inclusiv a Bundesrat-ului controlat de opoziție, este necesar pentru ca reformele să intre în vigoare.

Dacă au succes, aceste inițiative ar putea pune bazele pentru o performanță economică mai puternică și un nivel mai ridicat de ocupare a forței de muncă.

Cu toate acestea, scepticismul rămâne, unii economiști și lideri din industrie susținând că măsurile sunt insuficiente pentru a aborda problemele adânc înrădăcinate care cântăresc asupra economiei.

Poate că problemele Germaniei sunt adânc înrădăcinate

Provocările economice ale Germaniei depășesc recesiunile ciclice pe termen scurt; sunt profund structurale.

Dependența țării de industriile tradiționale, cum ar fi producția de automobile și producția de produse chimice, este testată într-o eră a schimbărilor tehnologice și geopolitice rapide.

Decarbonizarea, digitalizarea și schimbările demografice sunt preocupări presante care trebuie abordate dacă Germania dorește să-și recapete avantajul competitiv.

Eforturile de decarbonizare au fost accelerate de criza energetică, cu un impuls către energie regenerabilă pentru a reduce dependența de combustibilii fosili.

Cu toate acestea, această tranziție nu a fost lină, costurile energiei pentru întreprinderi sunt încă semnificativ mai mari decât în alte țări industrializate.

Potrivit lobby-ului industriei DIHK, companiile din Germania plătesc de patru ori mai mult pentru energie electrică, inclusiv taxe și taxe, în comparație cu rivalii din străinătate, împiedicându-le competitivitatea globală.

Digitalizarea rămâne, de asemenea, o provocare.

În ciuda reputației Germaniei de excelență în inginerie, țara a rămas în urmă în adoptarea tehnologiilor digitale avansate, în special în întreprinderile sale mici și mijlocii.

Acest decalaj digital este văzut ca o barieră în calea creșterii productivității și a modernizării industriilor care sunt esențiale pentru creșterea viitoare.

Factorii demografici complică și mai mult situația.

O populație îmbătrânită și lipsa de muncitori calificați amenință sustenabilitatea pe termen lung a pieței muncii.

Cu mai puțini tineri care intră în forța de muncă, companiile se confruntă cu dificultăți în ocuparea posturilor, în special în domenii foarte tehnice precum inginerie și tehnologia informației.

Companiile caută o strategie de ieșire?

Pe măsură ce Germania se confruntă cu provocările interne, multe companii caută din ce în ce mai mult în străinătate oportunități de creștere sau devin ținte pentru achiziții străine.

Vânzarea recentă de 14 miliarde de euro a filialei de logistică a Deutsche Bahn Schenker către compania daneză DSV ilustrează această tendință.

În plus, Commerzbank, al doilea cel mai mare creditor privat din țară, este văzută ca o potențială țintă de preluare, gigantul bancar italian UniCredit ridicându-și participația la 21%.

Gigantul chimic BASF urmărește și o expansiune internațională, investind 10 miliarde de euro într-o nouă fabrică din China, semnalând o schimbare către piețe cu potențial de creștere mai mare.

Aceste mișcări strategice evidențiază dificultățile cu care se confruntă afacerile pe piața internă și nevoia companiilor germane de a se diversifica pentru a rămâne competitive.

O cale nesigură înainte

Viitorul economiei Germaniei rămâne incert, cu câțiva factori cheie care determină dacă țara își poate reveni.

Prognozele de creștere ale guvernului pentru 2025 și 2026 oferă un oarecare optimism, dar atingerea acestor ținte va depinde de implementarea cu succes a reformelor structurale și de stabilizarea mediului economic global.

Economia germană va experimenta probabil o redresare lentă și inegală, consumul privat, stimulat de scăderea inflației și de creșterile salariale, jucând un rol crucial.

Cu toate acestea, sunt necesare reforme mai profunde pentru a aborda cauzele fundamentale ale stagnării economice a țării. Fără a aborda costurile energiei, digitalizarea și deficitul de forță de muncă, Germania riscă să rămână și mai în urmă altor economii avansate.

Deși problemele structurale sunt evidente, ele oferă, de asemenea, șansa țării de a-și regândi strategia de creștere, de a moderniza industriile și de a îmbrățișa inovația.

Pe măsură ce guvernul lucrează pentru implementarea reformelor, anii următori vor fi esențiali pentru a determina dacă Germania își poate recupera statutul de putere economică a Europei sau poate continua să se lupte cu stagnarea.