Va depăși datoria publică globală 100 de trilioane de dolari în acest an? FMI avertizează asupra presiunilor economice în creștere

Fondul Monetar Internațional (FMI) a anunțat marți că datoria publică globală este de așteptat să depășească pragul de 100 de trilioane de dolari în acest an, pentru prima dată.

Această creștere poate fi mai rapidă decât se anticipa anterior, determinată de un climat politic care favorizează creșterea cheltuielilor și presiunile unei creșteri economice lente care sporesc nevoile și costurile de împrumut.

Potrivit celui mai recent raport al Monitorului Fiscal al FMI, se estimează că datoria publică globală va atinge 93% din produsul intern brut (PIB) mondial până la sfârșitul anului 2024, estimările sugerând că s-ar putea apropia de 100% până în 2030.

Această cifră ar depăși vârful de 99% observat în timpul pandemiei de Covid-19 și marchează o creștere cu 10 puncte procentuale față de 2019, înainte de creșterea cheltuielilor guvernamentale cauzată de criza de sănătate.

În timp ce FMI se pregătește pentru întâlnirile sale anuale cu Banca Mondială de la Washington, săptămâna viitoare, raportul Fiscal Monitor evidențiază factori semnificativi care ar putea conduce la nivelul datoriilor chiar mai sus decât previziunile actuale.

În special, există un apetit tot mai mare pentru cheltuieli în Statele Unite, cea mai mare economie din lume.

Raportul precizează:

Incertitudinea politicii fiscale a crescut, iar liniile roșii politice privind impozitarea au devenit mai înrădăcinate. Presiunile de cheltuieli pentru a aborda tranzițiile ecologice, îmbătrânirea populației, preocupările de securitate și provocările de dezvoltare de lungă durată sunt în creștere.

Alegerile iminente din SUA și promisiunile de cheltuieli

Preocupările privind creșterea nivelului datoriilor coincid cu viitoarele alegeri prezidențiale din SUA, unde candidații ambelor partide majore au propus noi reduceri de taxe și inițiative de cheltuieli care ar putea crește substanțial deficitele federale.

Se estimează că reducerile de taxe propuse de candidatul republican Donald Trump vor adăuga aproximativ 7,5 trilioane de dolari noi datorii în următorul deceniu, mult mai mult decât cele 3,5 trilioane de dolari anticipate din planurile vicepreședintelui nominalizat democrat Kamala Harris, potrivit estimărilor Comitetului pentru o federală responsabilă. Budget (CRFB), un think tank axat pe buget.

Raportul FMI observă, de asemenea, o tendință în care previziunile privind datoria subestimează frecvent rezultatele reale, cu rapoartele datoriilor realizate față de PIB cu cinci ani în medie cu 10% mai mari decât previziunile inițiale.

În plus, creșterea economică slabă, condițiile financiare mai stricte și incertitudinea sporită a politicii fiscale și monetare în economii critice precum SUA și China ar putea exacerba și mai mult nivelul datoriilor.

Un „scenariu grav advers” inclus în raport sugerează că datoria publică globală ar putea ajunge la 115% în doar trei ani, mult peste estimările actuale.

FMI și-a reiterat apelul pentru consolidarea fiscală, indicând că actualul mediu economic favorabil, caracterizat de creștere solidă și șomaj scăzut, prezintă un moment oportun pentru implementarea unor astfel de măsuri.

Cu toate acestea, a avertizat că eforturile actuale – cu o medie de 1% din PIB între 2023 și 2029 – sunt insuficiente pentru a stabiliza sau reduce în mod eficient nivelul datoriilor.

Pentru a realiza această stabilizare, ar fi necesară o înăsprire cumulativă de 3,8%, în special în SUA, China și alte țări unde se preconizează că nivelul datoriilor va continua să crească.

Biroul de Buget al Congresului anticipează că SUA vor raporta un deficit fiscal de aproximativ 1,8 trilioane de dolari pentru 2024, reprezentând peste 6,5% din PIB.

Țări precum SUA, Brazilia, Regatul Unit, Franța, Italia și Africa de Sud, care se estimează că vor experimenta o creștere continuă a datoriilor, se pot confrunta cu repercusiuni grave dacă acțiunile corective sunt amânate.

„Amânarea ajustării va însemna doar că este necesară în cele din urmă o corecție mai mare”, a declarat Era Dabla-Norris, directorul adjunct al FMI pentru afaceri fiscale.

Așteptarea poate fi, de asemenea, riscantă, deoarece experiența trecută arată că datoria mare și lipsa unor planuri fiscale credibile pot declanșa reacții adverse ale pieței și pot limita capacitatea țărilor de a răspunde la șocurile viitoare.

Dabla-Norris a subliniat că reducerea investițiilor publice sau a cheltuielilor sociale tind să aibă un impact mai dăunător asupra creșterii decât subvențiile prost direcționate, cum ar fi cele pentru combustibil.

Unele națiuni au capacitatea de a-și lărgi bazele de impozitare și de a spori eficiența colectării impozitelor, în timp ce altele își pot face sistemele fiscale mai progresive prin îmbunătățirea impozitării câștigurilor de capital și a veniturilor.