De ce crede Trump că taxa extraordinară a Marii Nordului Marii Britanii este o „mare greșeală”?

De ce crede Trump că taxa extraordinară a Marii Nordului Marii Britanii este o „mare greșeală”?
Diya Poddar
03 ian. 2025, 16:04 P.M.
  • Taxa pe profiturile energetice impune un impozit de 38% pe profiturile din petrol și gaze din Marea Nordului.
  • Producția internă de energie din Marea Britanie este la minime record, cu 40% dependentă de importuri.
  • Marea Nordului este o regiune cheie pentru producerea eoliană offshore și a combustibililor fosili.

Fostul președinte al SUA Donald Trump a criticat taxa excepțională a Marii Britanii asupra producătorilor de petrol și gaze din Marea Nordului, calificând-o drept o „foarte mare greșeală”.

Remarcile sale, distribuite pe platforma de socializare Truth Social, au stârnit dezbateri asupra politicilor energetice ale țării, pe măsură ce Marea Nordului devine un spațiu din ce în ce mai contestat atât pentru extracția de combustibili fosili, cât și pentru dezvoltarea energiei regenerabile.

Taxa pe profiturile energetice (EPL), introdusă inițial de guvernul conservator în 2022, impune un impozit de 35% pe profiturile companiilor de petrol și gaze.

Ulterior a fost extins de către Partidul Laburist la 38%, cu planuri să continue până în martie 2030.

Politica își propune să redirecționeze fondurile către proiecte de energie regenerabilă, dar critici precum Trump susțin că descurajează investițiile în sectorul energetic într-un moment în care securitatea energetică este o preocupare presantă.

Critica lui Trump

Afirmația lui Trump că Marea Britanie ar trebui să „deschidă Marea Nordului” vine în momentul în care gigantul energetic american APA Corporation, prin filiala sa Apache, a anunțat planuri de a înceta operațiunile în regiune până la sfârșitul anului 2029.

APA a citat taxa excepțională drept motiv cheie pentru decizia sa, descriind producția din Marea Nordului ca fiind nerealizabilă din punct de vedere economic în conformitate cu politicile actuale.

Dependența Marii Britanii de importurile de energie a stârnit semnale de alarmă în rândul părților interesate din industrie.

Producția internă de energie este la cel mai scăzut nivel din ultimele decenii, aproape 40% din cerere fiind satisfăcută prin petrol, gaze și electricitate importate.

Criticii EPL susțin că impozitarea punitivă a combustibililor fosili pune în pericol independența energetică a țării, descurajând în același timp investițiile străine.

În schimb, liderii laburişti apără taxa excepţională ca un pas crucial în finanţarea tranziţiei la energia regenerabilă.

Parcurile eoliene offshore, în special în Marea Nordului, au fost poziționate drept esențiale pentru viitorul energiei verzi al Regatului Unit.

Sectorul s-a confruntat cu propriile provocări, inclusiv costuri în creștere, întreruperi ale lanțului de aprovizionare și rate ale dobânzilor fluctuante.

Marea Nordului: un câmp de luptă pentru combustibilii fosili și sursele regenerabile

Marea Nordului, un centru istoric pentru extracția de petrol și gaze, este din ce în ce mai reutilizată ca o „centrală ecologică” pentru Europa.

Alături de Regatul Unit, țări precum Norvegia și Danemarca investesc masiv în proiecte eoliene offshore din regiune.

Scopul este de a face Marea Nordului un lider în producția de energie regenerabilă, aliniindu-se cu obiectivul mai larg al Regatului Unit de a atinge emisii nete zero până în 2050.

Echilibrarea tranziției către sursele regenerabile de energie cu nevoile imediate de securitate energetică s-a dovedit a fi controversată.

Experții din industrie susțin că un mix energetic divers – inclusiv petrol, gaze și eolian offshore – este esențial pentru menținerea stabilității energetice a țării.

Offshore Energies UK, un organism comercial pentru acest sector, a subliniat importanța stimulării investițiilor în întregul spectru energetic.

În timp ce taxa excepțională a reușit să strângă miliarde pentru proiecte de energie regenerabilă, exodul jucătorilor cheie precum Apache ridică întrebări cu privire la viabilitatea sa pe termen lung.

Fără o producție internă semnificativă, Regatul Unit riscă să se bazeze excesiv pe importuri, expunând economia la volatilitatea prețurilor globale la energie.