Instabilitatea politică și un câștig în scădere: ce urmează pentru economia Coreei de Sud?

Economia Coreei de Sud se deteriorează, strânsă de instabilitatea politică și slăbirea monedei.

Wonul a pierdut peste 12% din valoarea sa față de dolar în 2024, făcându-l cea mai proastă monedă din Asia.

Această scădere bruscă a condus la creșterea costurilor de import, a alimentat inflația și i-a lăsat pe factorii de decizie să echilibreze nevoia de stimulent economic cu preocupările legate de stabilitatea financiară.

Criza politică sud-coreeană: ce s-a întâmplat?

În decembrie 2024, președintele Yoon Suk-yeol a încercat să impună legea marțială - o mișcare care s-a inversat rapid.

Acțiunea controversată a dus la demiterea sa și la arestarea ulterioară. Aceasta a fost a doua demitere prezidențială în Coreea de Sud din 2016 și prima arestare a unui președinte în exercițiu.

Consecințele au declanșat cea mai mare criză politică a țării din ultimele decenii, perturbând guvernanța și amânând deciziile economice critice.

Criza a lăsat Coreea de Sud fără o conducere clară într-un moment în care economia globală este plină de incertitudine.

Președintele interimar Choi Sang-mok, care este și ministrul de finanțe, încearcă să stabilizeze situația, dar capacitatea redusă a guvernului de a implementa politici a devenit o preocupare majoră.

Ce se întâmplă cu wonul sud-coreean?

Wonul sud-coreean a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani în decembrie 2024, tranzacționându-se la 1.487 woni per dolar american.

Aceasta reprezintă o scădere dramatică de 5,3% numai în decembrie, a doua cea mai mare scădere lunară din istorie, doar după declinul rublei ruse din februarie 2022.

Potrivit Băncii Coreei (BOK), instabilitatea politică a slăbit moneda cu aproximativ 30 de woni față de dolar.

Arestarea lui Yoon a stabilizat temporar cursul de schimb, dar redresarea susținută va depinde de cât de repede este restabilită stabilitatea politică.

Un câștig slab are consecințe grave pentru economia coreeană dependentă de comerț.

Prețurile de import pentru produse esențiale precum benzina și zahărul au crescut cu până la 97%, adăugând presiunea inflaționistă.

Indicele prețurilor de consum din decembrie a crescut cu 1,9% față de anul precedent, de la 1,5% în noiembrie.

BOK estimează că doar deprecierea monedei a contribuit cu 0,05 până la 0,1 puncte procentuale la această creștere.

Riscuri de „stagflație”?

Stagnarea recentă a creșterii și creșterea inflației din Coreea de Sud au început să ridice câteva întrebări cu privire la faptul dacă economia națiunii s-ar putea confrunta cu un scenariu rar de „stagflație”.

Guvernul și-a revizuit recent prognoza de creștere a PIB-ului pentru 2025 în scădere de la 2,2% la 1,8%, reflectând înrăutățirea perspectivelor.

Cererea internă slăbește, iar creșterea exporturilor încetinește, indicând o trecere către o traiectorie prelungită de creștere scăzută.

Analiștii avertizează că instabilitatea politică prelungită ar putea diminua și mai mult creșterea, în timp ce presiunile inflaționiste din partea câștigului slăbit adaugă un alt strat de tensiune.

Factorii externi exacerba riscul.

Revenirea lui Donald Trump la președinția SUA ridică îngrijorări cu privire la potențialele politici comerciale protecționiste, inclusiv tarifele la exporturile din marile economii precum Coreea de Sud.

Astfel de măsuri ar putea perturba lanțurile globale de aprovizionare și ar putea suprima în continuare cererea de export, adâncind stagnarea economică a Coreei de Sud.

Ratele dobânzilor: a reduce sau a nu reduce?

Banca Coreei a ezitat să-și reducă rata cheie a dobânzii, menținându-și rata de politică la 3% în cea mai recentă întâlnire din ianuarie 2025.

Aceasta a fost văzută ca o mișcare surpriză după două reduceri consecutive în octombrie și noiembrie.

Guvernatorul Rhee Chang-yong a explicat că decizia a fost influențată de necesitatea de a stabiliza câștigul, care rămâne sub presiune semnificativă.

Reduceri ulterioare ale ratei ar putea slăbi și mai mult moneda, exacerbând inflația și instabilitatea financiară.

Cu toate acestea, BOK și-a exprimat deschiderea față de reduceri suplimentare ale ratelor pe termen scurt, economiștii prevăzând că rata de politică monetară ar putea scădea la 2,25% până la sfârșitul anului 2025.

Rhee a subliniat că rezolvarea instabilității politice este o prioritate mai critică decât relaxarea monetară imediată.

„O normalizare a procesului politic este mult mai importantă decât scăderea ratelor dobânzilor cu o lună mai devreme sau mai târziu”, a spus el.

Unii economiști au rămas îngrijorați că menținerea ratelor prea ridicate ar putea înăbuși redresarea economică pe termen lung.

Presiuni externe și riscuri viitoare asupra economiei sud-coreene

Provocările economice ale Coreei de Sud nu se limitează la problemele interne.

De asemenea, se confruntă cu riscuri din partea altor națiuni, potențialele politici comerciale ale SUA sub Donald Trump ar putea crea vânturi în contra.

Tarifele la mărfurile chinezești ar putea perturba lanțurile de aprovizionare și ar putea diminua cererea de exporturi sud-coreene.

În schimb, astfel de politici ar putea oferi oportunități dacă îmbunătățesc competitivitatea mărfurilor sud-coreene pe piața americană.

BOK și economiștii indică, de asemenea, riscuri structurale de creștere. Creșterea potențială a PIB-ului Coreei de Sud este de așteptat să fie în medie de 2% între 2023 și 2026, scăzând la 1,9% până în 2030.

Acest lucru semnalează o trecere la o traiectorie de creștere scăzută, cu excepția cazului în care sunt implementate reforme semnificative.

Președintele interimar Choi a anunțat mai multe inițiative pentru a sprijini economia, inclusiv cheltuieli fiscale anticipate și extinderea programelor de ajutor pentru întreprinderile mici.

BOK și-a sporit sprijinul pentru companiile mai mici, ridicând bugetul pentru aceste programe de la 9 trilioane de woni la 14 trilioane de woni.

Ce urmează pentru Coreea de Sud?

Redresarea economică a Coreei de Sud depinde de stabilitatea politică.

Fără aceasta, încrederea investitorilor va rămâne șocantă, iar moneda s-ar putea confrunta cu o depreciere suplimentară.

Cu cât criza se prelungește, cu atât este mai mare riscul de deteriorare pe termen lung a fundamentelor economice ale țării.

În timp ce guvernul și banca centrală iau măsuri pentru a atenua riscurile imediate, sunt necesare reforme structurale mai ample pentru a aborda vulnerabilitățile subiacente.

Acestea includ reducerea dependenței de exporturi, diversificarea economiei și consolidarea rețelelor de siguranță socială pentru a asigura rezistența în fața crizelor viitoare.

Drumul către redresare nu va fi ușor, dar rezolvarea tulburărilor politice este primul pas către restabilirea încrederii și refacerea impulsului pentru cea de-a patra economie ca mărime a Asiei.