Economia Germaniei are mari probleme: pot alegerile să aducă schimbare?

Germania se află în mijlocul celei mai grave încetiniri economice din ultimii ani.

Cifrele oficiale arată doi ani consecutivi de contracție a PIB-ului, iar 2025 este puțin probabil să aducă vreo ușurare, proiectat la o creștere aproape de zero.

În următorii cinci ani, economia Germaniei va crește cu doar 5%, mult sub media UE de 8%, potrivit FMI.

Alegerile anticipate din 23 februarie 2025 oferă o oportunitate de a aborda aceste probleme. Dar până acum, campaniile electorale au evitat să se concentreze asupra provocărilor economice pe termen lung ale țării, lăsând alegătorilor o perspectivă limitată asupra modului în care următorul guvern le-ar putea aborda.

Ce s-a întâmplat cu „Made in Germany”?

Industria germană reprezintă aproape 20% din PIB-ul țării, cu mult peste media UE de 15%. Dar producția industrială a scăzut din 2017, chiar dacă producția globală a crescut.

Industria auto din Germania, care este pilonul economiei sale, se luptă acum să țină pasul pe piața vehiculelor electrice (EV). Luna trecută, Volkswagen și-a anunțat planul de a reduce 35.000 de locuri de muncă după ce ani de zile a rămas în urmă față de concurenții chinezi în ceea ce privește inovarea vehiculelor electrice.

În plus, falimentul furnizorului auto Gerhardi a lăsat 1.500 de lucrători în situație de concediere. Un alt furnizor important, Kostal, și-a mutat locurile de muncă în Europa de Est. Reprezentanții sindicatului avertizează că regiunea ar putea deveni un „muzeu industrial în aer liber”.

Prețurile mari la energie au înrăutățit situația. După invazia Ucrainei de către Rusia, Germania a pierdut accesul la gaz rusesc ieftin, crescând costurile pentru industriile mari consumatoare de energie.

Economia Germaniei: cât de rău este?

Economia Germaniei este acum de aceeași dimensiune ca la începutul lui 2020, marcând cinci ani de stagnare, potrivit lui Carsten Brzeski, economist la ING.

Țara se confruntă cu presiuni externe tot mai mari, deoarece China s-a transformat dintr-o destinație cheie de export într-un concurent feroce.

Între timp, politicile protecționiste ale SUA sub președintele Donald Trump ar putea costa economia Germaniei 1% din PIB și 300.000 de locuri de muncă dacă sunt introduse tarife la exporturile germane.

Încetinirea economică a Germaniei nu se referă doar la presiunile externe. Decenii de subinvestiții în infrastructură au luat o taxă.

Trenurile întârzie adesea, conectivitatea la internet rămâne în urmă față de alte țări europene, iar țara nu are suficiente stații de încărcare pentru a sprijini adoptarea vehiculelor electrice.

Între timp, provocările demografice se intensifică. Îmbătrânirea populației din Germania și lipsa de muncitori calificați amenință creșterea pe termen lung.

Fundația Bertelsmann estimează că Germania are nevoie de 288.000 de imigranți calificați anual până în 2040 pentru a preveni scăderea forței de muncă cu 10%.

Cu toate acestea, imigrația a devenit o problemă politică dezbinătoare, cu un sprijin tot mai mare pentru Alternativa pentru Germania (AfD) de extremă dreapta.

Promisiuni electorale: realitate sau ficțiune?

Campania electorală din 2025 a fost dominată de promisiuni, dar puține abordează problemele structurale ale Germaniei.

Friedrich Merz, liderul conservatorului CDU/CSU și favorit pentru a deveni următorul cancelar, a promis reduceri de taxe pentru întreprinderi și cheltuieli mari pentru apărare.

Cu toate acestea, el a evitat discuțiile despre slăbirea „frânei datoriilor” constituționale a Germaniei, care limitează deficitele bugetare la 0,35% din PIB.

Manifestul CDU/CSU subliniază ajutorul condiționat pentru dezvoltare legat de combaterea migrației ilegale și reducerea influenței geopolitice a Rusiei și Chinei.

Social-democrații (SPD), conduși de cancelarul Olaf Scholz, propun impozitarea celor bogați pentru a finanța investiții în energie verde, educație și infrastructură.

Cu toate acestea, palmaresul lor de trei ani la putere a fost afectat de inacțiunea asupra reformelor critice, slăbindu-le credibilitatea.

În timp ce SPD pune accent pe politica externă feministă și impozitarea globală a superbogaților, aceste propuneri au câștigat puțină acțiune pe fondul scepticismului alegătorilor cu privire la capacitatea lor de a produce schimbări semnificative.

Verzii s-au concentrat pe acțiunile climatice și pe sprijinul pentru Ucraina, susținând o finanțare internațională sporită pentru schimbările climatice și adoptând abordări feministe și decoloniale în agenda lor de dezvoltare.

Cu toate acestea, echilibrarea acestor priorități cu constrângerile fiscale s-a dovedit dificilă. Sondajul la aproximativ 13%, Verzii s-ar putea lupta pentru a câștiga suficientă influență pentru a-și împinge politicile într-o viitoare coaliție.

Între timp, Alternativa pentru Germania (AfD ) valorifică anxietatea alegătorilor, în special în ceea ce privește migrația.

Sondajul la 20%, partidul de extremă dreapta a propus limite stricte de imigrare, ajutor redus pentru dezvoltare și politici care vizează dimensiunile culturale ale finanțării externe.

Totuși, AfD oferă puține soluții concrete pentru problemele economice mai profunde ale Germaniei, bazându-se în schimb pe retorica populistă.

Partidul Liber Democrat (FDP), votând la 4% și în pericol de a rata pragul Bundestagului, pledează pentru reducerea bugetelor de dezvoltare și integrarea politicii de dezvoltare în cadre externe și de securitate mai largi.

Acest lucru se aliniază cu concentrarea lor asupra austerității fiscale, dar nu reușește să răspundă nevoilor de investiții ale Germaniei.

Dilema „frânei datoriilor” a Germaniei

Regulile fiscale ale Germaniei reprezintă o barieră majoră în calea investițiilor.

„Frâna datoriei” este în vigoare din 2009 și limitează împrumutul public, chiar și pentru nevoi critice.

Economiștii susțin că decenii de subinvestiții au lăsat Germania cu o infrastructură în prag și o tehnologie învechită.

Un studiu estimează că Germania are nevoie de 600 de miliarde de euro în investiții publice în următorul deceniu doar pentru a moderniza educația, transportul și sistemele de protecție a climei. Acest lucru ar necesita o investiție anuală de 1,5% din PIB, cu mult peste nivelurile actuale.

Cheltuielile pentru apărare sunt un alt punct de presiune. Atingerea obiectivului NATO de 2% din PIB sa bazat pe un fond special de 100 de miliarde de euro care va expira în 2026.

Experții spun că Germania trebuie să cheltuiască 3% din PIB pentru a menține o forță militară modernă, ceea ce ar însemna încă 70 de miliarde de euro anual.

Paradoxul imigrației în Germania

Mai mult de o treime dintre companiile germane raportează dificultăți în a găsi angajați calificați, potrivit Institutului Ifo.

Cu toate acestea, discursul public trece adesea cu vederea contribuțiile economice ale imigranților.

De exemplu, 89% dintre bărbații sirieni care au sosit între 2014 și 2016 sunt acum angajați, ceea ce demonstrează potențialele beneficii ale unei politici de imigrație bine gestionate.

Cu toate acestea, ascensiunea AfD, cu poziția sa anti-imigrație, a împins partidele principale către politici mai stricte.

CDU/CSU a propus o „înghețare de facto a imigrației” și reguli mai stricte în materie de azil, cum ar fi limitarea reunificării familiei și accelerarea deportărilor.

În schimb, Verzii și SPD au subliniat importanța imigrației calificate pentru a umple golurile de forță de muncă.

Cu toate acestea, mesajele lor sunt adesea umbrite de retorica mai tare și mai populistă a AfD.

Germania: o țară în căutarea direcției

Campaniile electorale au ocolit în mare măsură problemele structurale ale Germaniei. Politicienii continuă să promită reduceri de taxe și beneficii sociale fără a aborda necesitatea unor reforme semnificative.

Timp de decenii, „Made in Germany” a reprezentat inovație, rezistență și fiabilitate. Nu era doar un slogan – era o promisiune pentru lume și o sursă de mândrie acasă. Dar astăzi, pe măsură ce fabricile se închid și industriile se luptă, mulți germani se simt pesimiști în ceea ce privește viitorul.

Aceste alegeri nu sunt doar despre politici sau platforme de partid. Este vorba de identitate. Va lumina acest vot calea de urmat sau va lăsa Germania căutându-se în oglinda retrovizoare?