Poate economia Europei să revină cu reduceri de rate și dereglementări?

Economia Europei se luptă. Creșterea a încetinit, afacerile sunt împovărate de reglementări, iar inflația rămâne imprevizibilă.

Pentru a schimba lucrurile, Banca Centrală Europeană își relaxează politica monetară, în timp ce Comisia Europeană face eforturi pentru dereglementare și schimbări de politică industrială.

Întrebarea este dacă acest lucru va fi suficient.

În condițiile în care SUA se mișcă într-o direcție diferită și tensiunile comerciale globale crescând, strategia economică a Europei pentru 2025 prezintă atât oportunități, cât și riscuri serioase.

Ratele mai mici ale dobânzilor vor ajuta sau dăuna?

Banca Centrală Europeană reduce din nou dobânzile, cu o reducere de 0,25 puncte procentuale așteptată pe 30 ianuarie, ducând rata cheie la 2,75 la sută.

Piețele se așteaptă la cel puțin trei reduceri suplimentare în acest an, ceea ce ar împinge ratele la 2,00% până la jumătatea anului 2025 și, posibil, la 1,50% până la sfârșitul anului.

Ratele mai mici ale dobânzilor încurajează de obicei împrumuturile și investițiile, ajutând companiile să se extindă și să cheltuiască consumatorii.

Dar situația din Europa nu este atât de simplă. Inflația din zona euro a crescut timp de patru luni consecutive, determinată parțial de fluctuațiile prețului energiei.

Dacă inflația rămâne ridicată, BCE ar putea fi nevoită să încetinească sau chiar să întrerupă reducerile planificate de dobândă.

O altă îngrijorare este divergența tot mai mare dintre BCE și Rezerva Federală a SUA.

În timp ce BCE reduce dobânzile în mod agresiv, Fed se menține ferm, menținând ratele dobânzilor ridicate.

Acest decalaj în politica monetară împinge euro în scădere față de dolarul american.

Un euro mai slab face exporturile europene mai competitive, dar crește și costul importurilor, care ar putea alimenta inflația.

BCE merge pe o linie fină, încercând să susțină creșterea fără a lăsa inflația să scape de sub control.

Dereglementare: stimularea afacerilor sau slăbirea regulilor verzi?

Întreprinderile europene s-au plâns de mult timp de reglementări excesive, susținând că regulile complexe de sustenabilitate și conformitate fac mai dificilă operarea.

Ca răspuns, Comisia Europeană a introdus Competitiveness Compass, un plan de simplificare a reglementărilor și de reducere a birocrației, ceea ce ar putea economisi întreprinderile cu 37 de miliarde de euro pe an până în 2029.

Planul include reducerea cerințelor de raportare a durabilității, reducerea sarcinii de reglementare pentru companiile mijlocii și simplificarea legilor privind mediul și lanțul de aprovizionare.

Scopul este de a face din Europa un loc mai atractiv pentru a face afaceri, dar există îngrijorări că aceste schimbări ar putea submina angajamentele UE în materie de climă.

Grupurile ecologiste avertizează că dereglementarea ar putea slăbi Green Deal, mai ales dacă are ca rezultat reguli relaxate privind emisiile și responsabilitatea corporativă.

Liderii europeni insistă că obiectivele climatice rămân neschimbate, dar impulsul pentru creșterea industrială poate veni în detrimentul unei supravegheri mai stricte a mediului.

În același timp, alți lideri europeni, precum AfD din Germania și Patrioții pentru Europa din Franța, fac eforturi pentru a renunța cu totul la Green Deal.

Cum afectează politica comercială a lui Trump Europa?

Revenirea lui Donald Trump a adăugat un alt strat de incertitudine perspectivelor economice ale Europei.

În timpul președinției sale, el a făcut aluzie la tarifele la importurile din UE, o mișcare care ar putea încetini creșterea europeană într-un moment în care aceasta se luptă deja.

Dacă SUA impun restricții comerciale, industriile europene, în special producătorii de automobile și producătorii de oțel, ar putea avea de suferit.

În același timp, politicile lui Trump „America First” ar putea duce la un flux mai mare de investiții americane în industriile interne, îngreunând concurența întreprinderilor europene.

BCE și Comisia Europeană ar putea fi nevoite să-și ajusteze rapid politicile dacă Trump escaladează tensiunile comerciale.

Deocamdată, amenințarea rămâne ipotetică, dar factorii de decizie europeni se pregătesc deja pentru potențiale perturbări.

De ce economia Europei rămâne în urmă?

Problemele economice ale Europei nu au început cu Trump sau cu dobânzi mari.

Creșterea a încetinit de ani de zile.

Un raport recent al Bruegel, un important grup de gândire economic, susține că strategia economică a Europei nu este încă un plan coerent.

UE încă se luptă să echilibreze politicile de energie verde cu competitivitatea industrială, să investească în tehnologii de ultimă oră, cum ar fi inteligența artificială și biotehnologia, și să înlăture deficitele profunde de finanțare care împiedică reforma economică.

Doar politica monetară nu va remedia aceste slăbiciuni structurale.

Reducerea ratelor dobânzilor poate oferi o ușurare temporară, dar fără investiții mai puternice și o strategie industrială mai clară, Europa riscă să rămână și mai în urmă față de SUA și China.

Multe dintre soluțiile propuse în rapoartele fostului președinte al BCE Mario Draghi și fostului prim-ministru italian Enrico Letta nu au fost încă pe deplin implementate, lăsând întrebări critice fără răspuns.

În plus, instabilitatea economică și politică din cele două mari economii ale regiunii, Franța și Germania, nu face decât să erodeze încrederea investitorilor în planurile de redresare ale Europei.

Dar locuința și costul vieții?

Accesibilitatea locuințelor a devenit o problemă urgentă în toată Europa. Șaisprezece la sută din populația UE trăiește în locuințe supraaglomerate, iar nouă la sută cheltuiesc mai mult de 40 la sută din venituri pe chirie sau ipoteci.

Țările de Jos sunt în fruntea eforturilor de modificare a normelor UE pentru a face locuințele mai accesibile, argumentând că UE ar trebui să clasifice construcția de locuințe drept un „interes public superior”, similar cu energia regenerabilă.

Acest lucru ar permite aprobări mai rapide de construcție și ar slăbi restricțiile de mediu care în prezent încetinesc proiectele.

Guvernul olandez solicită, de asemenea, modificări ale regulilor privind ajutorul de stat, care ar permite mai multe subvenții pentru locuințele din clasa de mijloc.

Comisia Europeană recunoaște problema, dar a întârziat să acționeze, insistând că orice modificări trebuie evaluate de la caz la caz.

Fără o reformă semnificativă, criza locuințelor va continua să pună presiune financiară asupra gospodăriilor europene, îngreunând și mai mult redresarea economică.

Un pariu riscant, dar necesar

Europa adoptă o abordare îndrăzneață prin reducerea ratelor dobânzilor și relaxarea reglementărilor în efortul de a relansa creșterea.

BCE speră că împrumuturile mai ieftine vor încuraja investițiile și cheltuielile consumatorilor, în timp ce Comisia Europeană încearcă să faciliteze operarea întreprinderilor.

Riscurile sunt însă semnificative. Inflația rămâne incertă, decalajul dintre politica monetară a SUA și cea europeană se mărește, iar politicile comerciale ale lui Trump ar putea crea noi șocuri economice.

Fără strategii clare de investiții și finanțare adecvată, economia UE ar putea continua să se lupte.

Deocamdată, factorii de decizie europeni pariază pe aceste schimbări pentru a reaprinde creșterea.

Rămâne de văzut dacă acest pariu va da roade sau dacă va crea noi probleme.