Noua ordine economică a Orientului Mijlociu: cine câștigă și cine pierde?

Orientul Mijlociu este remodelat, nu prin război, ci prin bani și influență.

Pe măsură ce strângerea Iranului slăbește, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Turcia intervin, folosind investiții mai degrabă decât ideologie pentru a-și extinde puterea.

În același timp, proiecte masive precum Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa (IMEC) redesenează rutele comerciale globale, modificând concentrarea economică a regiunii de la petrol la infrastructură, tehnologie și finanțe.

Vechea dinamică a puterii se estompează și un nou Orient Mijlociu prinde contur – unul condus de concurență, investiții și alianțe strategice.

Se estompează influența economică a Iranului?

Timp de decenii, Iranul a folosit bani și sprijin militar pentru a-și construi influența în Orientul Mijlociu. Acesta a transmis numerar către Hezbollah din Liban, Hamas din Gaza și regimului lui Bashar al-Assad din Siria.

Acea rețea se rupe acum. Un moment de cotitură major a fost căderea lui Assad în decembrie 2024.

Iranul a turnat miliarde pentru a-l menține la putere, dar acum acea investiție este pierdută.

Hezbollah se luptă din punct de vedere financiar, deoarece Iranul nu mai poate trimite numerar prin Siria. Hamas, slăbit de război, se confruntă și cu o lipsă de finanțare.

În același timp, veniturile din petrol ale Iranului sunt în scădere. Sancțiunile îngreunează vânzarea legală a petrolului și, cu rețelele financiare cheie întrerupte, țara rămâne fără opțiuni.

Rialul iranian a atins recent cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată în raport cu dolarul, un semn că economia este sub presiune puternică.

Iranul are încă influență în Yemen prin intermediul Houthi, dar puterea sa regională este mult mai slabă decât era acum câțiva ani.

Statele din Golf se intensifică în calitate de noi finanțatori ai regiunii

În contextul în care Iranul se luptă, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar preiau drept principalii susținători financiari ai Orientului Mijlociu.

Aceste țări au turnat bani în economiile aflate în dificultate din regiune.

Între 2021 și 2022, au oferit împrumuturi de 34 de miliarde de dolari, o creștere semnificativă față de cei doi ani anteriori.

Influența lor crește nu prin război, ci prin investiții.

Dincolo de ajutoarele regionale, statele din Golf investesc mult și în propria infrastructură.

Emiratele Arabe Unite au semnat recent un acord feroviar de 2,3 miliarde de dolari cu Iordania, în timp ce Arabia Saudită a crescut investițiile feroviare la peste 4 miliarde de dolari, ca parte a planului său Vision 2030.

Aceste proiecte fac parte dintr-un efort mai amplu de dezvoltare a coridoarelor comerciale, de consolidare a economiilor regionale și de pregătire pentru un viitor în care petrolul nu mai este sursa principală de venituri.

Statele din Golf fac, de asemenea, pariuri majore pe energia verde. Energia solară, hidrogenul verde și expansiunea industrială devin esențiale pentru strategiile lor economice.

Scopul este de a-și diversifica economiile și de a se poziționa ca lideri mondiali în domeniul energiei regenerabile.

Este coridorul India-Orientul Mijlociu-Europa noul Drum al Mătăsii?

Unul dintre cele mai mari proiecte economice care se desfășoară în prezent în Orientul Mijlociu este Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa, cunoscut sub numele de IMEC.

Anunțat în 2023, proiectul își propune să conecteze India, Peninsula Arabică și Europa printr-o combinație de căi ferate, porturi și infrastructură digitală.

Este conceput ca o alternativă la Inițiativa Belt and Road a Chinei și ar putea modifica semnificativ modelele comerciale globale.

Coridorul este format din trei componente principale.

În primul rând, o rută maritimă va lega India de Golf, permițând transportul de mărfuri mai rapid și mai eficient.

În al doilea rând, o rețea feroviară va conecta toate cele șase state ale Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), creând un sistem de transport fără întreruperi în Peninsula Arabă.

În cele din urmă, un coridor terestru nordic va trece prin Iordania și Israel, oferind o rută directă în Europa.

Dacă va avea succes, acest proiect ar putea transforma Orientul Mijlociu într-un important centru comercial global, reducând dependența de rutele tradiționale de transport maritim, cum ar fi Canalul Suez.

Cu toate acestea, există obstacole majore de depășit.

Războiul care se desfășoară în Gaza și atacurile repetate ale Houthi asupra căilor maritime din Marea Roșie au încetinit progresul.

Iranul se opune coridorului, văzându-l ca pe un instrument de integrare a Israelului în regiune, izolând în același timp Teheranul.

Turcia și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea, președintele Erdogan insistând că nu poate exista un coridor fără implicarea Turciei.

Egiptul, care depinde foarte mult de veniturile provenite de la Canalul Suez, se teme că IMEC ar putea devia transportul maritim din apele sale, împovărându-și și mai mult economia fragilă.

Cu toate acestea, comerțul dintre India și Emiratele Arabe Unite a crescut deja cu 93% din 2022, evidențiind cererea de rute alternative.

Cum se încadrează SUA în toate acestea?

Statele Unite au susținut inițial IMEC sub administrația Biden, considerând-o ca o contrapondere a influenței Chinei în comerțul global.

Cu toate acestea, odată cu revenirea lui Donald Trump în funcție, rolul SUA în proiect este mai puțin sigur.

Spre deosebire de Biden, care a promovat în mod activ integrarea regională, strategia lui Trump pare să se concentreze pe delegarea mai multă responsabilitate jucătorilor regionali, menținând în același timp implicarea directă a SUA minimă.

Se așteaptă ca Trump să sprijine Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Israelul în conducerea proiectului, în timp ce face eforturi pentru încetarea focului pe termen lung în Gaza și Liban, pentru a se asigura că rutele comerciale rămân stabile.

În același timp, este probabil să crească presiunea asupra Iranului pentru a-l împiedica să perturbe dezvoltarea IMEC.

Deși Trump are relații strânse cu lideri precum prim-ministrul indian Narendra Modi și premierul italian Giorgia Meloni, administrația sa ar putea să nu acorde prioritate IMEC, având în vedere alte probleme globale presante, inclusiv tensiunile cu China și războiul în curs din Ucraina.

În cele din urmă, succesul IMEC va depinde mai puțin de conducerea SUA și mai mult de cât de bine pot colabora statele din Golf, India și Europa pentru a construi și menține coridorul.

Ce urmează pentru Orientul Mijlociu?

Puterea economică a Orientului Mijlociu se schimbă. Influența Iranului este în scădere, în timp ce statele din Golf apar ca jucători financiari dominanti ai regiunii.

Turcia face eforturi pentru un rol mai mare, iar IMEC ar putea transforma comerțul global dacă poate depăși provocările politice și de securitate.

Întrebarea cheie este dacă regiunea poate menține stabilitatea.

Dacă războaiele din Gaza, Liban și Yemen continuă, proiectele economice precum IMEC se vor strădui să declanșeze.

Cu toate acestea, dacă Orientul Mijlociu continuă să treacă de la o politică determinată de conflicte la o creștere determinată de investiții, ar putea deveni o forță majoră în comerțul global în următoarele decenii.

Transformarea este deja în curs. Ceea ce rămâne de văzut este dacă liderii regiunii o pot susține.