„Trumpcession”: adevăratele motive din spatele războiului comercial al lui Trump și ce urmează

La ora 01:01, pe 4 martie 2025, președintele Donald Trump a lansat cel mai mare război comercial din istoria modernă a SUA, impunând tarife de 25% la importurile mexicane și canadiene și dublând taxele vamale la mărfurile chinezești la 20%.

În timp ce unele dintre tarifele pentru Canada și Mexic au fost reduse, tarifele pentru China rămân în vigoare.

Reacțiile au fost sumbre. Sentimentul consumatorilor din SUA a scăzut brusc, estimările PIB-ului au fost revizuite în jos, iar piețele sunt în cădere liberă.

Economiștii trag un semnal de alarmă de ceva vreme. Acest război comercial va determina cu siguranță încetinirea economiei, crescând riscul unei recesiuni.

Pe deasupra, țara este mai polarizată ca niciodată. Au apărut o varietate de teorii cu privire la planul final al lui Trump.

Unii spun că toate acestea fac parte dintr-o strategie mai profundă de remodelare a economiei SUA prin dureri deliberate pe termen scurt.

Ar putea fi chiar așa?

Cel mai mare război comercial din peste un secol

Trump a promovat de mult timp tarifele ca un instrument pentru a forța renașterea industrială internă.

Dar noile tarife le depășesc pe cele din 2018-2019 și chiar depășesc Legea Smoot-Hawley din 1930, care este învinuită pe scară largă pentru adâncirea Marii Depresiuni.

Estimările arată că importurile de 1,3 trilioane de dolari ar putea fi afectate. Adică 42% din totalul comerțului cu mărfuri din SUA.

Administrația demontează în mod intenționat lanțurile globale de aprovizionare pe care s-au bazat industriile americane de zeci de ani.

În plus, tarifele măresc prețurile inputurilor pentru producători, facând mașinile, electronicele, echipamentele industriale și alimentele mai scumpe.

Experții din industria auto au avertizat deja că prețurile vehiculelor noi vor crește cu cel puțin 12.000 de dolari.

Sectorul comerțului cu amănuntul se pregătește pentru creșteri ample de prețuri, Fundația Fiscală estimand că tarifele vor costa gospodăriilor americane încă 1.072 USD anual în 2025.

Deficitul comercial este în creștere. În ianuarie, a crescut cu 25%, deoarece întreprinderile s-au grăbit să importe bunuri înainte ca tarifele să intre în vigoare.

Această încărcare anticipată denaturează datele economice, creând creșteri temporare ale cererii care se vor inversa în curând, deprimând și mai mult creșterea.

Situația escaladează rapid pe măsură ce partenerii comerciali ripostează. Canada a impus contratarife masive, cu amenințări de a restricționa exporturile de nichel, care este un element cheie în producția din SUA.

China a anunțat taxe vamale pentru 22 de miliarde de dolari pentru bunuri agricole din SUA, inclusiv soia, grâu și carne de porc.

Mexicul a promis contramăsuri, vizând probabil exporturile agricole și industriale din SUA.

Urmează Uniunea Europeană, Trump amenințănd cu tarife de 25% la importurile de mașini din UE, intensificând și mai mult tensiunile.

Aceste măsuri de răzbunare nu numai că vor reduce exporturile din SUA, ci și vor slăbi încrederea în afaceri, creând un efect secundar al investițiilor mai lente, scăderii profiturilor corporative și creșterea șomajului.

Piețele și consumatorii urăsc incertitudinea

Piețele financiare reacționează la instabilitate. S&P 500 și-a șters câștigurile post-electorale, iar volatilitatea crește în toate clasele de active.

Investitorii se străduiesc să stabilească prețul impactului economic al tarifelor, mai ales că schimbările de politică de ultimă oră ale lui Trump creează incertitudine cu privire la climatul de afaceri pe termen lung.

S&P 500 a scăzut cu 6% în ultima lună, NASDAQ cu 8%, iar Fed-ul din Atlanta și-a redus prognoza PIB pentru trimestrul I de la +3,9% la -2,8%.

Rezerva Federală se confruntă acum cu o dilemă de politică. Inflația determinată de tarife ar putea forța Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate, dar o economie care încetinește ar putea necesita relaxarea monetară.

O reducere prematură a ratei ar putea alimenta inflația, în timp ce menținerea ratelor prea ridicate ar putea exacerba recesiunea.

Această incertitudine înfricoșează deja investițiile în afaceri, cu comenzile din fabrici în scădere și planurile de cheltuieli corporative fiind reduse.

Datele recente de la Institutul pentru Managementul Aprovizionării (ISM) arată că activitatea fabricii din SUA a stagnat, cu noi comenzi și contracte de muncă.

Întreruperea lanțului de aprovizionare cauzate de tarife mărește costurile de intrare pentru întreprinderi mai repede decât le pot transfera consumatorilor, strângând și mai mult marjele de profit.

Multe companii rețin planurile de expansiune, așteptând claritate cu privire la politica comercială și ratele dobânzilor.

Între timp, administrația face reduceri profunde ale angajării federale. Peste 250.000 de lucrători guvernamentali și-au pierdut locul de muncă în câteva săptămâni.

Adică 10% din forța de muncă federală. Rolul guvernului în economie este redus în mod intenționat, un principiu de bază al abordării economice a lui Trump.

Este aceasta o încetinire orchestrată?

Trump insistă că tarifele sale vor „face America din nou bogată”, dar mulți economiști susțin că administrația proiectează în mod deliberat o încetinire economică pentru a remodela economia SUA.

Un motiv major pentru această abordare este momentul politic. Dacă apare o recesiune în 2025 sau 2026, administrația ar putea încerca o redresare la timp înainte de alegerile din 2028, permițând republicanilor să pretindă credit pentru o redresare.

O recesiune ar putea, de asemenea, să forțeze Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor, beneficiind de imobiliare, capital privat și industrii grele de datorii care prosperă cu împrumuturi ieftine. Acest lucru ar putea rezona cu generația mai tânără de alegători.

Dincolo de strategia electorală, administrația dă prioritate naționalismului economic în detrimentul eficienței pieței.

Rupând lanțurile globale de aprovizionare și facând importurile străine extrem de scumpe, Trump încearcă să forțeze companiile americane să reorienteze producția, chiar dacă aceasta duce la costuri mai mari și la o productivitate mai scăzută.

Filosofia economică a lui Trump amintește de strategiile istorice de autarhie, de la doctrina de încredere Juche a Coreei de Nord până la protecționismul din perioada Războiului Rece.

Scopul pare să fie autosuficiența economică, chiar și cu prețul prosperității imediate.

Riscurile și ce urmează

Pe termen scurt, creșterea prețurilor de consum, incertitudinea în afaceri și scăderea investițiilor ar putea bloca creșterea economică.

Presiunea inflaționistă din partea tarifelor crește deja costurile pentru bunurile esențiale, iar corporațiile întârzie planurile de expansiune din cauza impredictibilității politicilor.

Un război comercial la scară largă rămâne o posibilitate serioasă, Canada, Mexic, China și UE pregătind toate măsuri de răzbunare.

Piețele reacţionează, de asemenea, negativ, cu S&P 500 scăzând cu 6% în ultima lună, NASDAQ cu 8%, iar Fed-ul din Atlanta reducându-și prognoza PIB pentru T1 de la +3,9% la -2,8%.

Dacă perturbările comerciale persistă și după 2026, consecințele ar putea fi și mai grave.

Încrederea globală în dolarul american s-ar putea eroda, marile economii căutând alternative pentru reglementări comerciale, slăbind dominația financiară a SUA.

Strategia de relocalizare a administrației ar putea eșua să ofere o creștere durabilă a producției, conducând mai degrabă la dezindustrializare decât la revigorarea economică.

Dacă tarifele vor conduce inflația fără a îmbunătăți producția internă, SUA s-ar putea confrunta cu o perioadă prelungită de stagnare și costuri în creștere.

Trei rezultate rămân posibile. În cel mai rău caz, creșterea în spirală a costurilor și întreruperea comerțului ar putea împinge economia într-o recesiune profundă, asemănătoare crizei stagflației din anii 1970.

Un scenariu de mijloc confuz ar putea vedea turbulențe continue, dar cu ajustări treptate care împiedică colapsul total.

Cel mai bun rezultat, în care relocarea forțată revitalizează producția internă, rămâne extrem de incert, având în vedere precedentul istoric.

SUA sunt acum blocate într-un experiment economic cu mize mari, fără un rezultat clar. Costul eșecului este extrem de mare în acest moment.