Prețurile petrolului au revenit: ce motivează creșterea și ce urmează pentru investitori

Prețurile petrolului au revenit, urcând cu peste 3% în doar câteva zile. Țițeiul a urcat la 80 de dolari la începutul anului 2025, înainte de a scădea cu 25% până la sub 60 de dolari pe baril în urmă cu doar câteva zile.

Graficele nu oferă imaginea completă, deoarece prețurile petrolului sunt rareori atât de volatile. Povestea este mai mult decât cerere și ofertă.

Previziunile de creștere se schimbă, se impun sancțiuni, țările mari își reînnoiesc strategiile de import datorită politicii tarifare incerte a președintelui SUA.

Iată la ce ar trebui să acorde atenție investitorii pentru a înțelege unde se îndreaptă prețul petrolului.

Sunt sancțiunile împotriva Iranului adevărata poveste?

Cel mai imediat motor al recentului miting al petrolului este o nouă rundă de sancțiuni americane care vizează exporturile de petrol iraniene.

Pe 22 aprilie, SUA l-au sancționat pe Seyed Asadoollah Emamjomeh și rețeaua sa de transport maritim, acuzați că a mutat țiței iranian și GPL în valoare de sute de milioane de dolari. Acest lucru adaugă mai multă presiune asupra Teheranului, deoarece discuțiile nucleare cu Washington par să se întârzie.

Piețele au luat acest lucru în serios. Țițeiul Brent a sărit la 68,39 dolari pe baril, în timp ce WTI a ajuns la 64,64 dolari, ambele în creștere cu peste 3% față de începutul săptămânii. Comercianții se pregătesc acum pentru posibilitatea ca exporturile iraniene de petrol, care deja au scăzut brusc în ultimii ani, să fie împinse și mai aproape de zero.

Acest risc este semnificativ. Iranul exportă în mod obișnuit între 1,2 și 1,5 milioane de barili pe zi, atunci când restricțiile se slăbesc. O scădere spre zero ar înăspri balanța globală a ofertei pe o piață deja sensibilă.

Dar până acum, acesta este încă un șoc de preț pe termen scurt. Ceea ce contează în continuare este dacă SUA escaladează în continuare sancțiunile și dacă Teheranul găsește noi modalități de a le evita.

Pivotul Chinei zguduie piata

În timp ce SUA întrerupe Iranul, China își redesenează propria hartă energetică. În ultimele săptămâni, rafinăriile chineze au redus importurile de țiței din SUA cu aproximativ 90%, scăzând de la 29 de milioane de barili pe lună la doar 3 milioane.

În schimb, se îndreaptă spre Canada, importând un record de 7,3 milioane de barili prin Trans Mountain Pipeline în martie.

Pe lângă politică, această mișcare este și practică. Petrolul canadian este mai ieftin decât multe tipuri din Orientul Mijlociu și se potrivește nevoilor tehnice ale rafinăriilor chineze. Extinderea TMX, finalizată cu mai puțin de un an în urmă, a oferit Canadei acces direct în Asia prin coasta Pacificului.

Această schimbare are două implicații. În primul rând, arată cum infrastructura precum TMX poate remodela rapid fluxurile comerciale.

În al doilea rând, demonstrează că China se îndepărtează de dependența de un singur furnizor. Acest lucru face comerțul cu petrol mai puțin previzibil și ridică noi întrebări cu privire la modul în care alegerile politice ale SUA afectează piața globală.

Scăderea stocurilor din SUA este un semnal optimist?

Stocurile de țiței din SUA au scăzut săptămâna trecută cu 4,6 milioane de barili, potrivit datelor Institutului American de Petrol. Aceasta este de aproape șase ori mai mare decât prognoza medie a analistului de 800.000. Scăderea a surprins piețele și a contribuit la susținerea creșterii în curs a prețurilor.

Nu este clar încă ce a cauzat retragerea. S-ar putea datora cererii puternice de rafinărie sau unei încetiniri temporare a producției interne. Ar putea însemna și exporturi mai mari, deoarece cumpărătorii din străinătate profită de marje de prețuri. De exemplu, FT raportează că companiile aeriene precum Ryanair profită deja de recenta scădere a prețului petrolului pentru a-și face provizii pentru cerințele viitoare.

Dar, în orice caz, întărește ideea că oferta se îngustează, cel puțin deocamdată.

Administrația Informațiilor Energetice (EIA) va confirma în curând datele oficiale de inventar, iar comercianții vor urmări cu atenție. Dacă tendința continuă, ar putea indica un sprijin mai fundamental pentru prețul petrolului, mai degrabă decât doar reacții geopolitice.

Este cererea într-adevăr în pericol sau piețele reacționează excesiv?

Aici lucrurile devin mai complicate. În ciuda creșterii prețurilor în această săptămână, preocupările mai ample privind cererea cresc.

În timp ce China își diversifică importurile, Japonia merge în direcția opusă. Importurile de țiței în Japonia sunt în declin structural, cauzate de cererea internă slabă, o populație îmbătrânită și o trecere către combustibili cu emisii scăzute de carbon.

Fondul Monetar Internațional tocmai și-a redus din nou perspectivele de creștere globală. Tarifele SUA afectează comerțul global. Economia Chinei încetinește, iar Europa rămâne sub presiune.

Chiar și Ministerul Economiei din Rusia și-a redus prognoza pentru țițeiul Brent pentru 2025 cu 17%. Aceasta este o declarație importantă a unui mare exportator de petrol.

În plus, președintele Trump a făcut presiuni pe Rezerva Federală să reducă ratele dobânzilor, sugerând în același timp că ar putea reduce tarifele la mărfurile chinezești. Secretarul Trezoreriei Scott Bessent spune că se așteaptă ca tensiunile comerciale cu China să se diminueze în cele din urmă, dar admite că negocierile nu au început și vor dura timp.

Concluzia este aceasta: dacă cererea slăbește la nivel global, nicio presiune a ofertei nu va susține prețuri mai mari pentru mult timp. Petrolul nu este doar o marfă; este un activ macro. Și investitorii stabilesc prețuri într-o lume cu un impuls economic mai puțin.

La ce ar trebui să urmărească cu adevărat investitorii?

Mișcările de preț pe termen scurt sunt determinate de titluri, dar investitorii inteligenți ar trebui să se concentreze pe semnale, nu pe zgomot.

Un semnal clar este că riscurile geopolitice cresc din nou. Sancțiunile Iranului, incertitudinea din Orientul Mijlociu și o schimbare globală a alianțelor energetice indică toate perspectivele de aprovizionare mai puțin stabile. Dar oferta nu este întreaga poveste.

Forțele mai puternice pot veni din partea cererii. Creșterea globală încetinește, iar prețurile ridicate ale energiei pot acționa ca o frână asupra consumului. O economie din primele cinci precum Japonia, care consumă mai puțin petrol din cauza populației și structurii sale economice, indică o tendință care nu poate fi ignorată.

Dinamica comercială SUA-China rămâne nerezolvată. Băncile centrale încă ezită să se angajeze să relaxeze. Și dacă piețele de acțiuni își pierd din nou avânt, petrolul ar putea urma.

În fundal, investitorii activiști precum Elliott Management fac, de asemenea, presiuni pe companiile petroliere precum BP să renunțe la sursele regenerabile și să dubleze petrolul și gazele. Asta arată că capitalul se poate întoarce către hidrocarburile tradiționale. Un alt semn că companiile văd un avantaj pe termen scurt în combustibilii fosili. Dar acest lucru s-ar putea inversa dacă cererea de petrol nu ține.

Investitorii care se uită la prețurile petrolului ar trebui să micșoreze și să privească înainte, nu doar la ceea ce se întâmplă, ci și la ce s-ar putea întâmpla în continuare. Riscul nu este doar volatilitatea. Este prins cu garda jos.