Doi bărbați, un moment de cotitură: România se îndreaptă spre alegerile prezidențiale din 2025, considerate un test politic major

Alegerile prezidențiale din România din 2025 nu sunt alegeri normale. Aceste alegeri sunt reluate după anularea alegerilor din decembrie 2024 din cauza interferenței Rusiei.

Și povestea devine din ce în ce mai intensă. Acum doar o săptămână, candidatul naționalist de extremă dreapta a câștigat primul tur, premierul a demisionat, iar moneda națională a României a scăzut la cel mai scăzut nivel din istorie.

Până la sfârșitul acestei săptămâni, românii trebuie să aleagă între doi bărbați cu răspunsuri complet diferite la aceeași întrebare: ce ar trebui să reprezinte România?

Acest tur de scrutin nu este despre personalități. Este vorba despre Europa, NATO, Ucraina și piețe. Este vorba despre dacă România rămâne un aliat stabil sau pășește spre necunoscut.

De ce sunt diferite aceste alegeri

Alegerile prezidențiale din România din 2025 sunt diferite de oricare altele de până acum. Pentru prima dată în era postcomunistă, niciunul dintre candidați nu provine din partidele tradiționale de guvernământ ale țării.

Favoritul, George Simion, conduce partidul ultranaționalist AUR.

A câștigat 41% din voturi în primul tur, pe 4 mai, beneficiind de un sprijin puternic din partea alegătorilor din mediul rural și a diasporei românești.

Adversarul său, Nicușor Dan, este un reformator independent pro-european și primarul Bucureștiului. A ajuns cu greu în turul doi, cu 21%.

Acestea nu au fost doar niște alegeri. Au declanșat o prăbușire politică totală.

Coaliția de guvernare din România, formată din social-democrați, liberali și UDMR, partidul de etnie maghiară, s-a prăbușit după ce candidatul lor, Crin Antonescu, nu a reușit să ajungă în turul al doilea. Prim-ministrul Marcel Ciolacu a demisionat în aceeași seară.

Fără niciun partid care să dețină controlul și cu un președinte care poate modela politica externă, de apărare și poate pune veto asupra deciziilor UE, miza este mult mai mare decât de obicei.

Cine sunt candidații?

George Simion are 38 de ani. A început ca activist, cândva având interdicție de intrare în Ucraina și Moldova, dar acum se autointitulează versiunea românească a lui Donald Trump.

Poartă pălării MAGA, militează pentru suveranitatea românească și spune că dorește „melonizarea”, o referință la italianca Giorgia Meloni, care a trecut de la poziția de populist incendiar la cea de prim-ministru.

Simion se opune trimiterii de arme către Ucraina. El spune că România ar trebui să se concentreze pe propriile nevoi. În recenta dezbatere televizată, el a susținut că România ar trebui să fie „neutră” și că UE ar trebui să se bazeze pe NATO pentru protecție.

El a mai spus că România ar trebui să fie compensată pentru ajutorul acordat Ucrainei până acum, inclusiv pentru donarea unui sistem de rachete Patriot.

Nicușor Dan, în vârstă de 55 de ani, este matematician și are un doctorat de la Sorbona.

Și-a făcut un nume luptând împotriva corupției din domeniul imobiliar înainte de a deveni primar al Bucureștiului. Dan susține Ucraina și planul UE de a crește cheltuielile militare comune. El spune că Europa trebuie să se pregătească în cazul în care SUA își retrag sprijinul.

Nu are niciun partid major în spate, dar a atras sprijinul liberalilor și al UDMR. Social-democrații au rămas neutri.

Ce este cu adevărat în joc?

România este un membru cheie al NATO la Marea Neagră, având granița cu Ucraina. A jucat un rol esențial în exportul de cereale ucrainene și în antrenarea piloților ucraineni.

Alegerea lui Simion ar putea inversa această situație. El a declarat că va respinge orice plan viitor al UE de a trimite arme Ucrainei.

Analiștii politici cred că acest lucru ar izola România, ar slăbi sprijinul pentru Ucraina și, eventual, ar schimba echilibrul în interiorul UE.

România are deja cel mai mare deficit bugetar din UE, de aproximativ 9% din PIB. Investitorii sunt nervoși.

După victoria lui Simion în prima rundă a alegerilor, leul a scăzut la minime istorice. Banca centrală a trebuit să intervină cu 1 miliard de euro pentru a stabiliza moneda.

Dan spune că politicile lui Simion sunt periculoase pentru economie. El face aluzie la promisiunile lui Simion de a naționaliza industrii cheie, de a reduce taxele și de a construi locuințe subvenționate fără planuri clare de finanțare.

Dacă va fi ales, Dan spune că va reduce cheltuielile întreprinderilor de stat, va combate evaziunea fiscală și va depune eforturi pentru deblocarea fondurilor UE înghețate.

Care este poziția alegătorilor acum?

Sondajele recente arată că există o egalitate de voturi. Un sondaj realizat de AtlasIntel îi atribuie ambilor candidați 48,2%. Un altul, realizat de CURS, îi acordă lui Simion un ușor avantaj, de 52%.

Dar există un wildcard. Aproape un milion de români din străinătate au votat în primul tur.

Peste 60% l-au susținut pe Simion. Sprijinul lui Dan în rândul diasporei este cel mai puternic în SUA și Canada, dar aceste regiuni au primit mai puține voturi.

Atractivitatea lui Simion se bazează pe frustrarea față de vechea clasă politică. Susținătorii săi spun că România a fost ignorată de Bruxelles și trebuie să-și pună propriile interese pe primul loc. El se conectează cu alegătorii din sate, orașe mici și comunități religioase.

Baza de opinie a lui Dan se află în orașe: educați, din clasa de mijloc și pro-europeni.

Calea sa spre victorie depinde de câștigarea susținerii a milioane de alegători care au susținut alți candidați în primul tur și de convingerea acestora să participe la vot.

Ar putea România să schimbe echilibrul Europei?

Aceste alegeri nu au loc în vid. Dacă Simion câștigă, este probabil să-și unească forțele cu Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia pentru a încetini sau bloca deciziile UE privind Ucraina, apărarea și statul de drept.

Ideologul Alexandr Dugin, legat de Kremlin, a numit chiar ascensiunea lui Simion o „șansă pentru Rusia”.

Legăturile lui Simion cu Călin Georgescu, figura pro-rusă descalificată în 2024, nu au făcut decât să amplifice temerile de la Bruxelles și Washington. Conform rapoartelor, Simion vrea să-l numească pe Călin în funcția de prim-ministru.

În același timp, Simion încearcă să-și îndulcească imaginea. A promis că va colabora cu NATO și i-a asigurat pe investitori că susține reformele de piață. Rămâne neclar dacă este vorba de o tactică reală sau doar de o campanie electorală.

Între timp, Dan se prezintă ca fiind alegerea sigură. El spune că România trebuie să demonstreze că este un partener de încredere pentru UE și NATO. El susține că securitatea, economia și credibilitatea globală a țării depind de acest lucru.

Pe 18 mai, țara va alege între două viitoruri clare și opuse. Unul privește spre Bruxelles, celălalt în direcția opusă.

Ambii bărbați promit schimbări. Dar doar unul are o viziune pentru România ca parte a curentului european principal. Celălalt le cere alegătorilor să facă un salt în necunoscut.