Piețele asiatice se deschid: Nikkei scade cu 0,6%, regiunea scade; Sensex începe săptămâna în scădere marginală

O atmosferă prudentă a pătruns pe piețele financiare asiatice la deschiderea de luni, majoritatea acțiunilor regionale fiind în scădere, pe măsură ce investitorii s-au confruntat cu un amestec de date economice chineze și cu curentul persistent al retoricii politicii comerciale americane.

Slăbiciunea din Asia a contrastat cu câștigurile recente de pe Wall Street, evidențiind o divergență tot mai mare în ceea ce privește sentimentul regional, în timp ce indicii de referință indieni, precum Sensex, au început săptămâna relativ stagnanți.

Presiunea descendentă asupra acțiunilor asiatice a fost alimentată parțial de indicatori economici noi din China, care au prezentat imaginea unei economii interne care se confruntă cu provocări, chiar dacă tarifele americane au început să afecteze sectorul său de export.

Aceasta a coincis cu presiunea verbală continuă exercitată de Casa Albă asupra partenerilor săi comerciali, menținând o atmosferă de incertitudine.

Neliniștea nu s-a limitat la Asia. Contractele futures pe acțiunile de pe Wall Street au scăzut și ele, însoțite de o scădere a dolarului american, în timp ce randamentele obligațiunilor de trezorerie au crescut.

Aceste mișcări au subliniat îngrijorări mai ample cu privire la predictibilitatea politicilor economice ale SUA, sentiment amplificat de recenta retrogradare a ratingului de credit al țării de către Moody's.

Pe lângă aceste îngrijorări, discuțiile privind datoria substanțială de 36 de trilioane de dolari a Statelor Unite s-au intensificat, în special pe măsură ce republicanii urmăresc un pachet amplu de reduceri de impozite, despre care unii analiști estimează că ar putea adăuga între 3 și 5 trilioane de dolari la datorii noi în următorul deceniu.

Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a respins duminică retrogradarea Moody's, într-un interviu televizat.

Cu toate acestea, el a emis și un avertisment sever partenerilor comerciali, declarând că aceștia se vor confrunta cu tarife maxime dacă nu reușesc să ofere acorduri comerciale „cu bună-credință”.

Bessent urmează să participe la o reuniune a G7 în această săptămână pentru discuții suplimentare, în timp ce vicepreședintele american J.D. Vance și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-au întâlnit duminică pentru a aborda chestiuni comerciale.

Impactul potențial al tarifelor americane rămâne un punct de interes cheie pentru economiști.

„Rămâne de văzut dacă rata reciprocă de 10% - excluzând Canada și Mexicul - va rămâne în general, sau va crește sau va scădea pentru unele țări”, a comentat economistul Michael Feroli de la JPMorgan, citat de Reuters.

El estimează că rata actuală efectivă a tarifelor, de aproximativ 13%, este echivalentă cu o creștere a impozitelor în valoare de 1,2% din PIB-ul SUA. Feroli a avertizat în continuare: „Pe lângă perturbările cauzate de creșterea tarifelor, incertitudinea politică ar trebui să afecteze și creșterea.”

Războiul tarifar în curs și-a pus deja amprenta asupra încrederii consumatorilor, iar observatorii pieței vor analiza cu atenție viitoarele rapoarte de profit ale marilor retaileri precum Home Depot și Target pentru informații despre tendințele cheltuielilor de consum.

Instantaneu de piață: Asia scade, Europa este atenuată, contractele futures din SUA se retrag

Reflectând sentimentul de prudență, cel mai larg indice MSCI al acțiunilor din regiunea Asia-Pacific, în afara Japoniei, a scăzut cu 0,2%. Indicele japonez Nikkei a scăzut cu 0,6%.

Și companiile chineze de top au scăzut cu 0,4%, deoarece cifrele vânzărilor cu amănuntul din aprilie nu au îndeplinit estimările, în timp ce producția industrială a încetinit, deși nu atât de drastic pe cât se temeau unii.

Conform primelor indicații europene, contractele futures pe EUROSTOXX 50 au crescut ușor cu 0,1%, în timp ce contractele futures pe FTSE au scăzut cu 0,1%, iar contractele futures pe DAX au stagnat, sugerând un început modest pentru continent.

Retragerea contractelor futures americane a dus la o scădere de 0,8% a contractelor futures pe S&P 500, iar de 1,1% a contractelor futures pe Nasdaq.

Această retragere, însă, a urmat unor creșteri semnificative de săptămâna trecută, stimulate de decizia președintelui Donald Trump de a reduce taxele impuse Chinei.

Piața obligațiunilor a reacționat și ea, randamentele obligațiunilor de trezorerie pe 10 ani crescând cu încă 5 puncte de bază, până la 4,49%, prelungind o inversare care a început vineri în urma știrilor Moody's.

Prețurile actuale de pe piață indică așteptări pentru reduceri ale ratei dobânzii de doar 53 de puncte de bază de către Rezerva Federală în acest an, o reducere semnificativă față de cele peste 100 de puncte de bază anticipate cu o lună în urmă.

Contractele futures implică o probabilitate de doar 33% ca Fed să reducă rata dobânzii până în iulie, deși această probabilitate crește la 72% până în septembrie.

Mai mulți oficiali ai Rezervei Federale sunt programați să vorbească în această săptămână, inclusiv președintele Rezervei Federale din New York, John Williams, și vicepreședintele Philip Jefferson luni, iar președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, urmează să vorbească duminică.

În altă parte, se așteaptă ca Banca Rezervei Australiei să reducă ratele dobânzilor la ședința de marți, deși este probabil să dea semnale de prudență în continuare cu privire la relaxarea prea agresivă a politicii monetare.

Mișcările valutare și ale mărfurilor

Dolarul american a scăzut pe fondul neliniștii investitorilor față de volatilitatea politicii comerciale a SUA.

Euro a crescut ușor cu 0,1%, ajungând la 1,1180 dolari, în timp ce dolarul a scăzut cu 0,3% față de yen, ajungând la 145,19.

Într-un interviu publicat în weekend, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a sugerat că „recenta scădere a dolarului reflectă o pierdere de încredere în politicile americane și acest lucru ar putea aduce beneficii monedei euro”.

Sentimentul pozitiv față de euro a fost, de asemenea, ajutat de o victorie surprinzătoare a partidelor de centru în alegerile prezidențiale din România și de performanțele puternice ale candidaților de centru din Polonia și Portugalia.

Pe piețele de materii prime, aurul a dat semne de revenire după o scădere semnificativă de săptămâna trecută, tranzacționându-se cu 0,6% mai ferm, la 3.222 de dolari pe uncie.

Prețurile petrolului, însă, au înregistrat dificultăți din cauza îngrijorărilor legate de potențialele creșteri ale producției din partea OPEC și Iran. Țițeiul Brent a scăzut ușor cu 19 cenți, la 65,22 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american a scăzut cu 15 cenți, la 62,34 dolari pe baril.

Piețele indiene: Sensex se deschide plat după o săptămână puternică

Indicele de referință BSE Sensex din India a deschis sesiunea de luni la niveluri de 82.300,29, în scădere cu doar 30,30 puncte sau 0,04% față de închiderea anterioară.

După deschidere, indicele Nifty50 a scăzut cu 17,70 puncte, sau 0,07% (corecție de la valoarea inițială de 0,7%), la 25.002,10.

Pe piețele indiene în sens larg, însă, au existat semne timpurii de rezistență, indicii BSE Midcap și Smallcap cotând cu 0,33%, respectiv 0,78% mai mult.

Această deschidere modestă vine în urma unei performanțe puternice a acțiunilor indiene de săptămâna trecută.

Indicele BSE Sensex a crescut cu aproape 2.900 de puncte, susținut de atenuarea tensiunilor la granița dintre India și Pakistan și de speranțele ca un acord comercial dintre SUA și India să se materializeze în curând.

În acea săptămână, indicele Sensex a atins un maxim de 82.718 și a încheiat la 82.331.

Acest lucru a contribuit la un câștig total de peste 4.900 de puncte pentru Sensex de la începutul anului financiar 2025-2026.

Între timp, indicele NSE Nifty 50 a revenit peste pragul de 25.000 după o pauză de aproximativ șapte luni, ultima închidere săptămânală peste acest nivel fiind pe 4 octombrie 2024.

Săptămâna trecută, indicele Nifty a crescut cu 4,2%, sau 1.012 puncte, până la niveluri de 25.020.