Prețurile petrolului scad, îndreptându-se spre o pierdere săptămânală, în contextul în care OPEC+ analizează o nouă creștere a ofertei

Prețurile țițeiului erau pregătite pentru prima scădere săptămânală din ultimele trei săptămâni, în timp ce Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi (OPEC+) au deliberat o nouă creștere substanțială a cotelor de producție.

Această potențială creștere a ofertei vine într-un moment în care piața anticipează deja un surplus, ceea ce pune și mai mult presiune pe prețuri în scădere.

Prețul țițeiului de referință internațional Brent a scăzut spre 64 de dolari pe baril, marcând a patra sesiune consecutivă de scăderi și împingând pierderea săptămânală la aproximativ 2%.

Petrolul de referință american West Texas Intermediate (WTI), s-a tranzacționat sub 61 de dolari pe baril.

Presiunea descendentă a fost intensificată de rapoartele conform cărora națiunile OPEC+ discutau o altă creștere majoră a cotei de producție, cu o potențială creștere de 411.000 de barili pe zi pentru luna iulie.

Deși delegații au indicat că nu s-a ajuns la un acord final, simpla perspectivă a intrării unor barile suplimentare pe piață a afectat puternic sentimentul.

Contribuind la narațiunea pesimistă, datele recente au relevat o nouă creștere a stocurilor comerciale de petrol din SUA, întărind îngrijorările cu privire la un exces tot mai mare de ofertă.

Aceasta a fost o temă persistentă pentru petrolul brut, care a pierdut aproximativ 14% din valoare în acest an, atingând chiar și cel mai scăzut nivel din 2021 luna trecută.

Această scădere a fost atribuită în mare măsură relaxării restricțiilor privind aprovizionarea de către OPEC+ într-un ritm mai rapid decât se anticipase, o mișcare care a coincis cu războiul comercial condus de SUA, care a creat obstacole semnificative pentru cererea globală de energie.

OPEC+ la o răscruce: prețuri vs. cotă de piață

Participanții la piață sunt acum foarte concentrați asupra viitoarei decizii OPEC+ privind nivelurile producției din iulie.

„Atenția se îndreaptă din ce în ce mai mult către OPEC+ și către ce decide grupul să facă cu nivelurile de producție din iulie”, a comentat Warren Patterson, șeful strategiei pentru mărfuri la ING Groep NV, conform Bloomberg.

El a sugerat că rezultatul acestei întâlniri ar putea semnala o schimbare esențială în strategia grupului:

Un grup de opt națiuni cheie OPEC+, inclusiv liderul de facto Arabia Saudită, urmează să organizeze o reuniune virtuală pe 1 iunie pentru a finaliza nivelurile de producție pentru luna iulie.

Un sondaj recent realizat de Bloomberg în rândul traderilor și analiștilor a indicat că majoritatea se așteaptă ca grupul să aprobe o creștere a cotei de producție, ceea ce subliniază și mai mult anticipațiile predominante pe piață.

Curente geopolitice subterane: plafonarea producției de petrol din Rusia și problemele fiscale ale SUA

Dincolo de deliberările imediate ale OPEC+, alți factori geopolitici și macroeconomici influențează piața petrolului.

Șeful Comisiei Europene pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că ar fi „adecvat să se reducă plafonul prețului petrolului rusesc la 50 de dolari pe baril”.

El a susținut că actualul plafon de 60 de dolari - o măsură menită să penalizeze Moscova pentru războiul său împotriva Ucrainei, asigurând în același timp fluxul continuu de petrol - nu afectează în mod eficient Rusia la nivelurile actuale mai scăzute ale prețurilor.

Între timp, sentimentul general al pieței a fost, de asemenea, afectat de îngrijorările legate de sănătatea fiscală a Statelor Unite.

Dolarul american a fost mai slab vineri, pe cale să înregistreze prima scădere săptămânală din ultimele cinci săptămâni atât față de euro, cât și față de yen, pe măsură ce investitorii au căutat active refugiu.

După retrogradarea ratingurilor datoriei SUA de către Moody's săptămâna trecută, atenția investitorilor s-a concentrat asupra datoriilor substanțiale ale țării, în valoare de 36 de trilioane de dolari.

Această îngrijorare este amplificată și mai mult de proiectul de lege fiscal propus de președintele american Donald Trump, care ar putea adăuga trilioane de dolari la datoria națională, creând o atmosferă prudentă pe piețele financiare, care se extinde inevitabil asupra unor mărfuri precum petrolul.