Analiștii spun că „nicio șansă” ca iPhone-urile să fie fabricate în SUA — opțiuni pe care Apple le-ar putea explora în schimb pentru a combate tarifele vamale

Apple se confruntă cu o dilemă majoră legată de lanțul de aprovizionare și de prețuri, după ce președintele Donald Trump a amenințat vineri că va impune o taxă vamală de 25% pentru toate iPhone-urile vândute în Statele Unite, dacă gigantul tehnologic nu începe să producă dispozitivele pe plan intern.

Remarcile lui Trump, postate pe Truth Social și reiterate ulterior reporterilor de la Casa Albă, reprezintă cea mai recentă escaladare a eforturilor sale de a promova producția în SUA de către marile multinaționale.

„L-am informat de mult pe Tim Cook de la Apple că mă aștept ca iPhone-urile lor care vor fi vândute în Statele Unite ale Americii să fie fabricate și construite în Statele Unite, nu în India sau în orice altă parte”, a scris Trump, avertizând că, în caz contrar, „Apple trebuie să plătească un tarif de cel puțin 25%”.

Comentariile președintelui vin în contextul în care Apple și-a intensificat producția în India, încercând să se diversifice și să scape de dependența sa puternică de producția chineză, pe fondul tensiunilor geopolitice crescânde și al perturbărilor cauzate de pandemie.

Directorul general Tim Cook a declarat recent că mai multe iPhone-uri vândute în SUA vor fi fabricate în India, o schimbare care ar putea fi acum tensionată din punct de vedere politic.

Analiștii spun că fabricarea iPhone-urilor în SUA este nefezabilă; spun că amenințarea este o tactică de negociere

Acțiunile Apple au scăzut cu aproape 3% vineri, în urma postării lui Trump, ajungând la 195,44 dolari.

Perspectiva unor tarife vamale abrupte a stârnit îngrijorări pe piețele financiare, analiștii avertizând asupra implicațiilor semnificative în materie de costuri și a obstacolelor logistice în cazul în care Apple ar încerca să se conformeze.

Analistul Daniel Ives de la Wedbush a estimat că producția de iPhone-uri în SUA ar putea duce prețurile de vânzare cu amănuntul la 3.500 de dolari, o creștere dramatică față de media actuală de 1.000 de dolari.

„Nu vedem nicio șansă ca producția de iPhone să înceapă în SUA pe termen scurt, având în vedere modelul de costuri inversate și logistica herculeană a lanțului de aprovizionare necesară pentru o astfel de inițiativă”, a scris Ives într-o notă de cercetare vineri.

Analistul William Kerwin de la Morningstar a împărtășit aceste sentimente, descriind producția internă de iPhone ca fiind nefezabilă pe termen mediu.

„Pentru noi, aceasta este o tactică de negociere care vizează atragerea unor investiții mai mari din partea Apple în SUA, probabil sub forma unor investiții interne în cipuri și, eventual, a producției de dispozitive în volum mai mic decât modelul emblematic iPhone”, a spus el.

Strategii potențiale pentru Apple sub amenințarea tarifelor vamale

Confruntată cu această nouă presiune, Apple ar putea explora diverse strategii pentru a atenua impactul unei potențiale creșteri tarifare.

Analistul Erik Woodring de la Morgan Stanley a sugerat că Apple ar putea elimina modelele mai puțin profitabile din gama sa de iPhone, concentrându-se în schimb pe unități cu marjă de profit mai mare pentru a reduce impactul negativ.

O „schimbare țintită a mixului de prețuri al iPhone-urilor ar putea reduce semnificativ obstacolele tarifare”, a scris Woodring într-o notă către clienți luna trecută.

O altă opțiune abordată de analiști implică extinderea ciclului de lansare a produsului.

Analistul Wamsi Mohan de la Bank of America a declarat că Apple ar putea trece de la un program de lansare anual la unul bienal, simplificând lanțurile de aprovizionare și termenele de producție.

Apple ar putea decide, de asemenea, să confrunte direct administrația, legând public prețuri mai mari de poziția comercială a lui Trump.

O propunere discutată în cercurile analiștilor este ca Apple să adauge o „suprataxă tarifară” la fiecare bon fiscal din SUA, informând consumatorii cu privire la cu cât plătesc în plus din cauza noilor tarife.

Constrângeri care limitează producția Apple în SUA

Deocamdată, majoritatea analiștilor sunt de acord că relocarea producției de iPhone în SUA este impracticabilă.

Producția Apple se bazează în mare măsură pe partenerul său din China, Foxconn, care angajează sute de mii de lucrători și accesează o rețea densă de furnizori, firme de logistică și ingineri - niciunul dintre aceștia nefiind ușor de reprodus în SUA.

„Ideea ca Apple să producă iPhone-uri în SUA este o poveste nefezabilă”, a spus Ives, adăugând că, chiar dacă compania ar decide să continue procesul, ar dura cinci până la zece ani pentru ca acesta să devină realitate.

Provocările nu sunt noi.

În 2011, când președintele Barack Obama l-a întrebat pe cofondatorul Apple, Steve Jobs, ce ar fi nevoie pentru a produce iPhone-uri în SUA, Jobs ar fi răspuns: „Aceste locuri de muncă nu se vor mai întoarce”, referindu-se la infrastructura industrială și la scara forței de muncă de neegalat din Asia.

Unii dintre furnizorii Apple, cum ar fi Taiwan Semiconductor Manufacturing Company, își extind operațiunile din SUA sub presiune.

Cu toate acestea, se pare că Foxconn nu își va mări semnificativ amprenta americană.

Firma a redus o fabrică din Wisconsin, în valoare de 10 miliarde de dolari, extrem de mediatizată, și a alocat în schimb 1,49 miliarde de dolari operațiunilor sale din India.

Probabilul impact al unei taxe vamale de 25% asupra câștigurilor Apple

Analistul UBS, David Vogt, a estimat că, dacă s-ar aplica o taxă vamală de 25% la 70 de milioane de iPhone-uri importate anual din China și India, câștigurile pe acțiune ale Apple ar putea suferi o scădere de aproximativ 0,51 dolari.

Wall Street se așteaptă în prezent ca Apple să câștige 7,18 dolari pe acțiune în acest an fiscal.

Pe măsură ce presiunea din partea Washingtonului crește, Apple se confruntă cu un amestec volatil de cerințe politice, realități economice și așteptări ale consumatorilor.

Indiferent dacă amenințarea lui Trump este o schimbare radicală de politică sau o tactică de negociere, ea a impus deja o reflecție asupra limitelor globalizării și a fragilității lanțurilor de aprovizionare tehnologice.