Cum alimentează tarifele și dominația tehnologică ale lui Trump eforturile Europei pentru suveranitatea digitală și mișcarea „Cumpărați de la UE”

Relația Europei cu SUA se destramă.

Sub cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump, fricțiunile comerciale au revenit, iar dominația digitală a companiilor americane este acum sub presiune. Și de data aceasta este serioasă.

Instituțiile europene și alegătorii răspund nu doar cu frustrare, ci și cu acțiuni concrete.

Un val tot mai mare de reglementări, investiții open-source, taxe digitale și restricții privind inteligența artificială transformă mișcarea „Cumpărați din UE” într-o direcție politică coordonată.

Se schimbă cu adevărat sentimentul consumatorilor?

Sondajele recente arată o schimbare măsurabilă a comportamentului de cumpărare al europenilor, îndepărtându-se de mărcile americane.

Conform Sondajului privind așteptările consumatorilor din martie 2025 realizat de Banca Centrală Europeană, 44% dintre respondenții din zona euro au declarat că sunt dispuși să își reducă cheltuielile cu bunurile americane.

În rândul gospodăriilor mai înstărite, numărul a fost chiar mai mare.

Dar ceea ce este și mai grăitor este că principalul motiv nu a fost prețul, ci preferința.

„Scorul median de substituție” în rândul celor care au ales să schimbe furnizorul din preferință a fost de 95 din 100. Acest număr a rămas constant chiar și atunci când tarifele ipotetice au fost stabilite la doar 5%.

În Germania, tendința este și mai clară. Un sondaj din mai 2025 a arătat că peste jumătate dintre respondenți fie își reduceau deja consumul de produse americane, fie intenționau să facă acest lucru.

Aproape o treime au spus că vor să nu mai folosească smartphone-uri fabricate în America.

Aproximativ 30% au declarat că evită în mod activ hardware-ul și serviciile de socializare din SUA.

Acesta nu este un comportament al consumatorului determinat de comoditate sau cost. Este politic.

Mulți din Germania au invocat dezaprobarea sprijinului lui Trump pentru grupuri de extremă dreapta precum AfD ca motiv pentru a-și schimba opțiunile de cumpărare.

În climatul actual, „Fabricat în SUA” poate servi mai degrabă ca o etichetă de avertizare decât ca un argument de vânzare.

De ce Meta ar putea deveni cea mai mare țintă juridică a UE

Meta se pregătește să antreneze modelele sale de inteligență artificială folosind decenii de date de la utilizatori europeni, cum ar fi postări, fotografii, comentarii, și asta fără a cere permisiunea.

Compania invocă „interes legitim” în temeiul GDPR, care permite anumite utilizări ale datelor cu caracter personal fără consimțământul explicit. Autoritățile de supraveghere a confidențialității nu sunt de acord.

Grupul noyb, condus de Max Schrems, a depus o cerere de încetare a acțiunilor și se pregătește pentru proces.

Nu este prima dată când Meta se bazează pe același argument juridic.

În 2023, a fost forțată să renunțe la „interesul legitim” ca justificare pentru publicitatea personalizată.

Schrems susține că, dacă Meta nu poate viza utilizatorii cu reclame pe această bază, cu siguranță nu poate introduce istoricul lor personal în modelele de inteligență artificială.

Noyb estimează că Meta s-ar putea confrunta cu daune de peste 200 de miliarde de euro dacă un proces colectiv va continua.

Această cifră se bazează pe 500 EUR per utilizator, pentru cei aproximativ 400 de milioane de utilizatori lunari ai Meta din UE.

Meta susține că are nevoie de date despre utilizatori pentru a-și face modelele mai conștiente din punct de vedere cultural, însă alte companii precum OpenAI și Mistral din Franța se descurcă fără seturi de date despre rețelele sociale.

Meta ar putea nu doar să piardă lupta legală, ci ar putea pierde cu totul discursul din Europa.

Ar putea software-ul open source să înlocuiască dominația SUA în instituțiile publice?

Guvernul federal al Germaniei cheltuiește anual 1,3 miliarde de euro pe software. Peste 200 de milioane de euro din această sumă merg direct către Microsoft.

Aceste contracte blochează instituțiile publice în ecosisteme proprietare, care sunt costisitoare și inflexibile.

Un număr tot mai mare de instituții europene caută o soluție de ieșire.

Alternativele open source oferă mai mult decât economii de costuri. Acestea permit instituțiilor publice să găzduiască propriile date, să adapteze sistemele la nevoile naționale și să evite dependența de infrastructura cloud din SUA.

Pentru țările îngrijorate de Legea americană privind cloud computingul (US Cloud Act), care ar putea obliga companiile americane să predea date chiar dacă acestea sunt stocate în străinătate, această distincție este extrem de importantă.

Mai multe guverne europene fac din open source o soluție implicită. Planul de tranziție digitală al Franței pentru 2030 prioritizează soluțiile FLOSS.

Proiectul openDesk din Germania oferă sisteme modulare pentru municipalități. Elveția a adoptat o lege care impune utilizarea de software open-source pentru administrația publică.

Aceasta nu mai este doar o conversație tehnică. Este una politică. Țările folosesc politica de achiziții publice pentru a construi suveranitatea digitală.

De ce vrea Germania să taxeze Google și Meta

Pe 29 mai 2025, ministrul de stat german pentru cultură, Wolfram Weimer, a propus o taxă de 10% pe serviciile digitale oferite de platforme online mari precum Google și Meta.

Scopul este de a impozita veniturile generate în Germania de companiile care, în cuvintele sale, „plătesc foarte puține impozite, investesc prea puțin și oferă mult prea puțin înapoi societății”.

Planul nu este încă o politică guvernamentală, dar reflectă o schimbare de atitudine.

Trump a avertizat că orice astfel de taxă ar declanșa tarife de represalii.

Taxe similare asupra serviciilor digitale din Franța și Marea Britanie au determinat anchete conform Secțiunii 301 și amenințări cu represalii economice în timpul primului mandat al lui Trump.

Weimer spune că este dispus să își asume riscul. El a comparat influența Google asupra cunoștințelor publice cu un monopol asupra limbajului în sine.

Dacă o companie are puterea de a redenumi regiuni geografice sau de a filtra știrile politice, a argumentat el, atunci impozitarea acesteia este minimul pe care un guvern ar trebui să îl facă.

Ce s-a întâmplat cu Google Maps și de ce este important

În timpul sărbătorii Zilei Înălțării din 2025 din Germania, șoferii care foloseau Google Maps au fost induși în eroare și au crezut că mari părți ale sistemului de autostrăzi erau închise.

Aplicația a afișat sute de blocaje rutiere și indicatoare de oprire false.

Problema a afectat și utilizatorii din Belgia și Olanda. A dus la întârzieri extinse, șoferii inundând drumuri alternative și apelând confuzi la liniile telefonice de asistență ale poliției.

Ulterior, Google a dat vina pe un amestec de date de la terți, rapoarte ale utilizatorilor și filtrare lentă.

Alte aplicații de navigare precum Waze și Apple Maps nu au prezentat probleme. Google a declarat că lucrează la eliminarea rapoartelor false, dar a refuzat să ofere o cauză specifică.

Unii susțin că aceasta nu a fost doar o problemă tehnică. A demonstrat riscurile dependenței de o singură platformă controlată de SUA pentru infrastructura critică.

Pentru factorii de decizie politică care pledau în favoarea serviciilor digitale controlate de europeni, aceasta a fost o dovadă că infrastructura vieții de zi cu zi nu ar trebui externalizată către companii străine cu sisteme de date opace.

În cele din urmă, ceea ce este clar este că Europa construiește bariere de protecție. Nu doar împotriva supravegherii externe sau a șocurilor comerciale, ci și împotriva pierderii autodeterminării digitale.

Aceasta face parte dintr-o tendință mai amplă, un plan mai amplu, al cărui scop final este de a reduce dependența Europei de SUA.

Fie că este vorba de produse, infrastructură sau instruire în domeniul inteligenței artificiale, poate că a venit momentul ca Europa să nu își propună doar să reglementeze viitorul, ci să și-l asume.