UE dezvăluie un pachet de sancțiuni împotriva Israelului din cauza preocupărilor legate de drepturile omului din Gaza

Uniunea Europeană a stabilit planuri de a reduce relațiile comerciale cu Israelul și de a impune sancțiuni oficialilor de rang înalt ca răspuns la constatările privind abuzurile drepturilor omului în Gaza.

Măsurile, anunțate miercuri de șeful politicii externe a UE, Kaja Kallas, includ tarife pentru importurile israeliene în valoare de 5,8 miliarde de euro și sancțiuni împotriva ministrului securității naționale, Itamar Ben Gvir, și a ministrului de finanțe, Bezalel Smotrich.

Deși propunerile necesită aprobarea tuturor statelor membre, ele reprezintă o schimbare bruscă în politica blocului comunitar sub președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care s-a confruntat cu critici tot mai mari pentru răspunsul său la conflictul din Gaza.

UE intenționează să suspende un acord comercial în valoare de 16 miliarde EUR

Comisia Europeană a subliniat că tarifele propuse vor suspenda părți ale Acordului de asociere UE-Israel, semnat pentru prima dată în 2000.

Măsurile ar viza 37% din exporturile israeliene către blocul comunitar, în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro în 2024, și se așteaptă să adauge costuri suplimentare de aproximativ 220 de milioane de euro.

Bruxelles-ul se mișcă, de asemenea, să reducă cu 14 milioane de euro sprijinul direct pentru proiectele israeliene, menținând în același timp finanțarea pentru Yad Vashem, memorialul Holocaustului din Israel și programele de consolidare a păcii.

Potrivit comisarului pentru comerț, Maroš Šefčovič, discuția depășește economia și cifrele, reflectând presiunile politice din interiorul blocului.

UE rămâne cel mai mare partener comercial al Israelului, ceea ce subliniază importanța acestor restricții planificate.

Opoziția politică în statele membre ale UE

Propunerile au scos la iveală diviziuni profunde în cadrul Uniunii Europene.

Aprobarea tarifelor necesită o majoritate calificată a statelor membre, în timp ce sancțiunile împotriva miniștrilor israelieni trebuie să fie unanime.

Țări precum Germania, Austria, Italia și Ungaria se opun în continuare luării unor astfel de măsuri.

Încercările anterioare ale capitalelor UE de a impune măsuri similare au eșuat din cauza sprijinului insuficient din Consiliul European.

În ciuda acestor provocări, von der Leyen a folosit un discurs cheie la Strasbourg pentru a confirma că Comisia va merge mai departe cu propuneri de tarife și sancțiuni.

Măsurile urmează luni de proteste în orașele europene și apeluri repetate din partea liderilor precum premierul spaniol Pedro Sanchez pentru acțiuni mai dure.

Răspunsul puternic al Israelului la propunerile UE

Anunțul a fost întâmpinat cu critici dure din partea Israelului. Ministrul de externe Gideon Sa'ar a acuzat-o pe von der Leyen de consolidarea grupurilor teroriste, spunând într-o scrisoare că astfel de acțiuni împuternicesc efectiv organizațiile responsabile de violențele în curs.

Israelul s-a opus cu fermitate oricăror măsuri comerciale sau politice punitive, argumentând că acestea îi subminează poziția de securitate.

Aceste tensiuni vin în contextul în care Comisia Europeană a prezentat, de asemenea, propuneri de sancțiuni împotriva membrilor Hamas.

Oficialii UE au confirmat că abordarea a fost atent calibrată pentru a pune presiune asupra guvernului israelian, evitând în același timp daunele mai largi societății israeliene.

Calendarul înaintea Adunării Generale a ONU

Decizia de a dezvălui măsurile vine cu doar câteva zile înainte de Adunarea Generală a Națiunilor Unite de la New York.

Se așteaptă ca președintele francez Emmanuel Macron să conducă o nouă presiune pentru ca țările să recunoască statutul de stat palestinian.

Atât von der Leyen, cât și Kallas vor participa la întâlnire, unde vor fi probabil evidențiate diviziunile interne ale UE și poziționarea externă asupra conflictului.

Măsurile planificate, dacă vor fi adoptate, ar reprezenta una dintre cele mai semnificative intervenții ale UE în relațiile sale comerciale și politice cu Israelul din ultimele două decenii.

Cu toate acestea, cu opoziția puternică a mai multor state membre cheie, rezultatul rămâne incert.

Deocamdată, propunerile marchează un punct de cotitură în gestionarea de către blocul comunitar a unui conflict care a remodelat dezbaterile politice regionale și globale de mai bine de nouă luni.